Mirodeniile – un remediu naturist pentru diverse boli

Terapia cu mirodenii – condimente

Borcanasele cu arome, pastrate pentru condimentarea mancarii, pot fi transformate in medicamente.
Piperul, scortisoara si neamul lor fac adevarate minuni
Acum, in miez de iarna, cand intreaga natura a adormit, si o data cu ea si indragitele noastre plante de leac, este momentul cel mai bun pentru a descoperi tainicele puteri vindecatoare ale condimentelor. Orice gospodina are in camari, adesea fara sa stie, o adevarata farmacie. Fiecare condiment este un mic panaceu care, folosit cu arta, poate vindeca cele mai diverse boli, de la micile indigestii pana la reumatism, gripa sau boli de inima. Puse in mancare, luate sub forma de pulbere sau adaugate in ceai, piperul, dafinul, cuisoarele ori scortisoara sunt plante medicinale la fel de puternice ca oricare altele. In Extremul Orient, nu exista medicament natural care sa nu aiba in el macar un condiment. Aceasta, pentru ca plantele aromatizante amplifica foarte mult absorbtia principiilor active de catre organism.

O arta foarte subtila si rafinata, cultivata de milenii in Orient, este aceea de a influenta mintea si psihicul cu ajutorul condimentelor. Banala nucsoara, de exemplu, in anumite doze, devine un euforizant extraordinar de puternic, iar in doze foarte mari este un… drog halucinogen cu actiune mai intensa decat a morfinei. Condimentele pot induce o putere de concentrare mai buna, un dinamism si o vointa mai puternice, pot fi afrodisiace sau somnifere. Fiecare dintre ele determina reactii psihologice nebanuit de intense. Iata, asadar, ca avem suficiente motive sa descoperim lumea fermecata ce se ascunde in borcanasele si cutiile cu miros ademenitor din bucatariile noastre.

Piperul (Piper Nigrum)

Este regele neincoronat al condimentelor. In toata lumea sunt consumate anual tone de piper, de diferite feluri: negru, alb, cu bobul lung, rosu etc. In mod traditional, la noi se foloseste piperul negru, motiv pentru care deocamdata ne vom ocupa numai de el. Adaugat in mancare, mai ales pe timp de iarna, piperul negru este un adevarat elixir. El pune in miscare si digestia cea mai lenesa, face sangele sa circule mai bine si ne incalzeste corpul. Toti cei care au probleme cum ar fi indigestia frecventa, balonarea (produsa mai ales de contactul cu frigul), infectiile frecvente in gat, ar trebui sa foloseasca acest condiment.

Ca planta medicinala, piperul negru este extrem de puternic in tratarea catorva afectiuni.
– Infectiile in gat, guturaiul – In aceste afectiuni, putine leacuri sunt atat de puternice ca piperul negru. Intr-o cana de ceai fierbinte (nu conteaza de care, poate fi busuioc, menta, cimbrisor etc.) se pun 2-3 varfuri de cutit de piper negru. Se lasa cateva minute, dupa care se bea cu inghitituri mici. Efectele sunt aproape imediate: gatul se descongestioneaza, narile se desfunda, o fierbinteala placuta se raspandeste in intreg corpul. Raceala trece numaidecat.
– Tusea – Se pun intr-o jumatate de litru de rachiu tare sau, mai bine, de spirt alimentar diluat cu apa, 4 linguri de piper negru macinat, dupa care se lasa la macerat minimum 5 zile. Preparatul obtinut in acest mod se filtreaza, dupa care se administreaza astfel: se pune o lingurita de macerat intr-un pahar cu apa si se amesteca. De cate ori simtim nevoia sa tusim, luam cate o inghititura mica. Terminatiile nervoase a caror iritare genereaza tusea vor fi in acest fel pur si simplu anesteziate, iar gatul va fi dezinfectat.
– Sensibilitate la frig – Vreme de o saptamana nu consumati deloc hrana rece (mai ales de la frigider) si la fiecare masa consumati 2-3 varfuri de cutit de piper negru macinat.
– Reumatismul – Cu o plamadeala de piper negru in rachiu, obtinuta la fel ca cea de la tuse, masati zonele dureroase de 2-3 ori pe zi. Piperul negru incalzeste articulatiile si le face sa fie mai elastice, calmand durerile reumatice. Tratamentul este eficient mai ales atunci cand este frig si umezeala afara.
– Astenia – Venirea sezonului rece si lipsa de lumina ne fac pe multi dintre noi sa devenim inactivi, sa evitam excesiv de mult iesirile afara, “paralizandu-ne” parca initiativa. Poate parea greu de crezut, dar cateva doze de piper ne vor incalzi si la propriu si la figurat, lecuindu-ne pe data. Introduceti la fiecare masa o doza de piper negru cat de mare puteti suporta (nu trebuie sa apara jena digestiva sau alte stari de disconfort). Acest tratament se face maximum 5 zile la rand, iar efectele sale sunt miraculoase.
Precautii: Piperul negru poate agrava afectiuni cum ar fi: gastrita hiperacida, hipertensiune, starile de nervozitate. In aceste afectiuni va fi deci administrat cu prudenta. Este contraindicat in starile inflamatorii acute si in hipertensiune grava.

Cuisoarele (Eugenia caryophillata)

Au fost aduse din India in urma cu multe milenii, iar apogeul carierei lor medicale l-au atins in Egiptul Antic. Cuisoarele sunt una din plantele dezinfectante cele mai puternice de pe pamant. O singura cuisoara pusa, de exemplu, intr-o fiertura de carne ii va prelungi termenul de valabilitate cu 24 de ore. De aceea, sunt necesare la conservarea aproape oricarui aliment, dar si pentru combaterea unei multitudini de boli infectioase. Iata un mic ghid terapeutic al cuisoarelor.
– Colita de putrefactie, disfunctii biliare – Se pun in salatele de fructe (de mere, grapefruit, lamaie) 1-2 varfuri de cutit de cuisoare pisate. Se fac cure cu astfel de salate, mancate inainte de fiecare masa, vreme de o saptamana.
– Balonare – Inainte si dupa masa se ia un varf de cutit de pulbere de cuisoare. Gustul vom vedea ca este destul de greu de suportat, dar efectul este mai puternic decat al oricarui medicament.
– Prevenirea racelilor – Se mesteca 1-2 cuisoare pe zi, mai ales atunci cand intram in contact cu mari aglomeratii umane.
– Durerea de masea – Se piseaza o cuisoara si se pune la masea. Efectul anesteziant este aproape instantaneu.
– Mancarimi ale pielii si piscaturile de insecte – Se amesteca praf de cuisoare cu apa pana se face o pasta, care se aplica pe piele. Va va surprinde puterea efectului lor.

Cardamonul (Elettaria cardamonum)

Este un condiment traditional arab, care relativ curand a ajuns si la noi. Il veti gasi in magazinele naturiste sub denumirea de cardamon si in magazinele arabesti sub denumirea de hell. Este folosit mai ales in condimentarea cafelei si a dulciurilor cu cacao, deoarece neutralizeaza toxicitatea anumitor alcaloizi. Cea mai mare faima si-a castigat-o cardamonul ca reintineritor, fiind pe drept cuvant numit in franceza samanta dragostei. Sa cunoastem impreuna cateva taine ale folosirii acestei plante aromatizante:
– Intoxicatii diverse – Se consuma zilnic 10 seminte de cardamon, mestecate pe stomacul gol. Se adauga 4-5 boabe de cardamon in cafea pentru a-i neutraliza acesteia toxicitatea.
– Impotenta si frigiditate – Se pun peste doua galbenusuri de ou 2 varfuri de cutit de cardamon si 2 lingurite de miere lichida. Se amesteca foarte bine totul, dupa care se consuma cu inghitituri mici acest elixir. Efectele sunt cu atat mai puternice, cu cat tratamentul cu samanta dragostei este facut mai des.
– Eructatii – Dupa fiecare masa se mesteca cateva seminte de cardamon.
– Digestie lenesa – Inainte de masa cu 10 minute, se iau cu putina apa cateva seminte de cardamon pisate in piua. Nu doar digestia, ci intreg organismul se vor inviora imediat.

Scortisoara (Cinnamonum ceylanici)

Este un arbore originar din insula Ceylon (Sri Lanka), a carui scoarta are un parfum cu totul si cu totul special, fiind recoltata de secole pentru a fi adusa in Europa. Este folosita inca din Evul Mediu pentru intarirea inimii, combaterea gripei, ca afrodisiac si pentru tratarea durerilor interne. La noi in tara era introdusa de poticarasi (nume dat in Transilvania farmacistilor) in toate remediile administrate contra colicilor gastrice si abdominale. Iata afectiunile in care se foloseste cu succes scortisoara.
– Probleme circulatorii si cardiace – Se iau in fiecare zi, dimineata si seara, doua varfuri de cutit de scortisoara cu miere lichida. Acest tratament are si efecte reglatoare asupra activitatii sistemului nervos.
– Sughit, spasme digestive – Peste trei varfuri de cutit de pulbere de scortisoara se toarna un pahar de apa fierbinte. Se lasa putin la infuzat, dupa care se consuma cu inghitituri mici. Actiunea sa binefacatoare este prompta.
– Sangerari ale gingiilor – Se face o infuzie concentrata din o lingurita scortisoara si o cana de apa fierbinte. Se fac cu acest preparat clatiri ale gurii de doua ori pe zi.
– Dereglari ale apetitului – Se fac cure cu salata de fructe si cu dulciuri usoare in care se adauga scortisoara. Aceste dulciuri sunt foarte agreate de cei cu apetit slab, iar pe mancaciosi ii tempereaza.

Nucsoara (Myristica fragans)

Este o sora a scortisoarei, aceste doua condimente fiind adesea folosite impreuna. In cantitati mici, nucsoara stimuleaza digestia si este un excitant usor; in doze mai mari, nucsoara este calmanta si somnifera. Iata cateva retete cu nucsoara.
– Insomnie – Se pun la macerat de dimineata pana seara 1-2 lingurite de nucsoara cu o cana de apa. Beti atat cat puteti din acest macerat (cu sau fara miere) inainte de culcare.
– Nevralgii – Se bea un ceai fierbinte in care s-au pus 2-3 varfuri de cutit de nucsoara. Durerea va fi alinata considerabil si veti simti o stare agreabila de confort.
– Halena (miros urat al gurii) – Inainte si dupa masa se ia un varf de cutit de nucsoara, impreuna cu un varf de cutit de cuisoare.
– Ejaculare precoce – Se ia zilnic jumatate de lingurita de nucsoara pisata, cu apa, in doza unica.

Dafinul

Era una din plantele cele mai iubite in Grecia Antica pentru mireasma intensa si delicata a frunzelor sale. A fost introdus in alimentatie, mai intai ca un fel de medicament adaugat la hrana zilnica, pentru a creste puterea de digestie si a evita intoxicatiile. Si-a intrat in drepturi o data cu aparitia zacustilor si a celorlalte conserve de toamna, in a caror pastrare si aromatizare este neinlocuit. Ca leac este foarte puternic (putand fi folosit si ca planta de prim-ajutor) in urmatoarele afectiuni:
– Betie, intoxicatii, otravire – 20-30 de frunze de dafin oparite cu o cana de apa si lasate la infuzat 20 de minute sunt un vomitiv si antitoxic redutabil. Se bea dintr-o data intreaga cantitate preparata, efectul de eliminare fiind foarte prompt.
– Digestie grea (atonie digestiva) – Se pun in mancaruri 1-2 frunze de dafin. Se face tratament vreme de o luna cu cate trei frunze de dafin pe zi, mestecate pe stomacul gol, cate una dimineata, la pranz si seara. Efectul de intarire a digestiei este remarcabil.
– Raguseala, pierderea vocii, infectii ale gingiei – Se pun 10 frunze de dafin intr-o cana de apa clocotita. Se lasa la racit, dupa care se fac gargara si clatiri ale gurii cu acest preparat. Tratamentul este mai eficient daca este repetat de trei ori pe zi.
– Gripa, bronsita – Se pun coaja de la o portocala si 4 frunze de dafin intr-un litru de apa. Se lasa la macerat 4 ore, dupa care se filtreaza totul si se bea pe stomacul gol in mai multe reprize (in loc de apa). Acest preparat scade febra, elimina durerile de cap si ne ajuta sa ne refacem rapid.
Precautii: Deoarece in doze mari este vomitiv, dafinul trebuie pus in cantitati mici in mancare, fiindca s-ar putea sa consumati hrana cu placere, dar sa o dati afara imediat. Exista persoane care nu suporta (tot din cauza efectului sau vomitiv) nici cantitati mici de dafin; in cazul lor, mancarea va fi pregatita fara dafin

Mirodeniile sunt percepute de catre europeni drept niste adaosuri cu rol de aromatizare si condimentare a preparatelor culinare. Putini au fost insa aceia care au putut constata si efectele terapeutice ale acestor ingrediente alimentare. Multi chinezi stiu, de pilda, ca nucsoara este o mirodenie utila in prevenirea si tratarea durerilor si balonarilor abdominale, a diareei, indigestiei si vomei, fiind si un bun stimulent si carminativ stomacal, dar este periculoasa pentru cei cu hemoroizi si dureri dentare.

Maghiranul este un adevarat medicament pentru tratarea guturaiului, febrei, vomei, diareei, hepatitei, malnutritiei la copii, sau a eruptiilor cutanate. Un decoct din maghiran, baut de 2-3 ori pe zi poate produce un efect sudorific puternic, dar mai si inlatura mirosul neplacut degajat, uneori, din cavitatea bucala. Pruritul (mancarimi ale pielii) poate fi alungat prin tamponarea locala cu zeama rezultata din fierberea a 150 gr maghiran in 500 ml apa. Maghiranul este cunoscut si ca un bun diuretic si stimulent al apetitului, ajutand la eliminarea mucozitatilor. In traditia populara chineza, maghiranul este cunoscut ca un regulator al temperaturii corpului, fiind adesea folosit in locul ceaiului negru, in timpul verilor toride.

Inca de pe vremea cand vechii negustori orientali bateau drumurile spre centrul Europei, strabatand si meleagurile romanesti, ghimbirul si-a facut aparitia in bucataria noastra, fiind mai apoi cultivat si de taranii romani. In mod inexplicabil, in perioada comunista, interesul pentru aceasta mirodenie a scazut atat de mult incat nu a mai fost cultivat, fiind dat aproape complet uitarii. Chinezii considera ghimbirul drept unul dintre cele cinci ingrediente principale in dietoterapie, alaturi de otetul de orez, vinul de orez, sare si miere. Ghimbirul este apreciat pentru calitatile sale terapeutice in guturaiuri, tuse, stari de voma, astma, diaree.

El actioneaza, in mod deosebit, asupra plamanilor, stomacului si splinei. O radacina proaspata de ghimbir, rasa si fiarta in 250 ml apa, timp de 10 minute, produce un fel de bautura cu efecte remarcabile in tratarea edemelor, vomei sau tusei, inducand si o senzatie puternica de incalzire a corpului, respectiv, un efect sudorific pregnant. Atunci cand febra nu cedeaza, fierbeti 100 gr ghimbir proaspat in 500 ml apa si spalati tot corpul cu zeama rezultata. Daca tusea nu vrea sa va lase in pace, stoarceti o radacina de ghimbir si amestecati sucul cu putina miere si 250 ml apa fierbinte; beti cate 1-2 cani pe zi. In cazul unei indigestii, mancati cateva bucatele de tulpina de ghimbir proaspat; in vreme ce o cana de suc din aceeasi parte a plantei va poate scapa de un sughit rebel, greata sau voma, ori chiar de o toxiinfectie alimentara.

Rapoarte medicale din diverse spitale chinezesti arata ca injectarea unei solutii de 5-10% suc de ghimbir in zonele afectate, poate trata cu succes durerile reumatice. Nu putem ignora nici faptul ca amestecul de 50 gr ghimbir proaspat cu 30 gr zahar brun – consumat de 3 ori pe zi, timp de 7 zile – trateaza cu succes dizenteria. Si, inca ceva: chiar mai mult decat usturoiul, ghimbirul are calitatea de a atenua mirosul neplacut al unor preparate din carne de oaie, miel, scoici, sau peste.
Toti parintii ai caror copii se imbolnavesc de varsat de vant ar trebui sa stie ca pot grabi eruptia cutanata, folosind coriandrul (atat tulpina cat si radacina) fiert si aplicand spalaturi calde copilului. Consumul regulat de coriandru va face sa dispara mirosul neplacut al urinei; in vreme ce o mancare de porc, vita sau peste cu coriandru intreg (planta si radacini) alunga mirosul fetid al respiratiei unor persoane, dar si mirosul neplacut degajat de unele femei din zona vaginala.

El reduce aciditatea si durerile gastrice. Totusi, coriandrul nu este recomandat a fi consumat in mod constant timp indelungat, deoarece creste continuu energia “calda” din organism, ceea ce ar produce o sete exagerata si constipatie, ca si uscarea si craparea buzelor. De aceea nu se recomanda nici folosirea exagerata in tratamentul varsatului de vant, ci, numai pana la aparitia primelor semne ale eruptiei. Putini stiu ca piperul are calitati terapeutice in cazul durerilor abdominale, tulburarilor gastrice, diareelor sau toxiinfectiilor alimentare. Medicina traditionala chineza il categorieste drept un aliment benefic pentru stomac si intestinul gros. Un gram de praf de piper negru, impreuna cu 30 gr ghimbir proaspat, fierte in 750 ml apa, pana scade la 250 ml, poate trata cu succes o voma acuta provocata de o gastrita avansata. Barbatii care se aleg, uneori, cu o eczema a scrotului se pot trata cu spalaturi cu o zeama obtinuta din amestecul de 10 gr praf de piper negru cu 8 cani de apa data intr-un clocot.

Medicii chinezi au constatat ca pacientii hipotensivi pot sa-si mareasca tensiunea arteriala cu circa 5 mmHg daca tin in gura cate un bob de piper negru timp de 20-30 minute. Efectul dispare dupa 15-20 minute, dar este util pentru a restabili tensiunea arteriala normala fara efecte secundare nedorite, obtinandu-se si un efect de incalzire a corpului si a calotei craniene, fara cresterea pulsului. In cazurile de indigestii cu diaree, 1 gr de praf de piper alb dizolvat in 200 ml apa, impreuna cu 9 gr praf de glucoza poate face minuni, daca este consumat de 3 ori pe zi timp de 1-3 zile. La copiii sub 1 an, doza este de 0,3-0,5 gr piper alb, iar la cei intre 1-3 ani, doza este de 0,5-1,5 gr, dar nu se poate depasi cantitatea de 2 gr zilnic.

In tratamentul nefritelor (o inflamatie la nivelul rinichilor) medicii antici chinezi recomandau urmatoarea reteta: se gaureste – cu grija – un ou proaspat de gaina si se introduc 7 boabe de piper alb ; se astupa gaura cu faina umeda, se inveleste oul intr-o hartie umeda si se fierbe oul in abur, pana se intareste. Se mananca oul cu tot cu piper, de doua ori pe zi (la copii, doar un ou pe zi) timp de 10 zile. Dupa 3 zile de pauza, se repeta seria (daca mai este nevoie!). De regula, un asemenea tratament are 3 reprize, pentru a fi siguri de rezultate. Totusi, retineti ca, daca sunt consumate in exces, piperul alb si negru pot provoca necazuri, in mod deosebit, celor cu afectiuni oftalmologice ca si celor care au dureri laringo-faringiene.

 

Acum esti aici: Acasa » Mirodeniile – un remediu naturist pentru diverse boli

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close