Cuprins
Regim alimentar in hiperuricemii
Hiperuricemiile sunt definite prin valori ale acidului uric peste 7 mg/dl la barbati sau 6 mg/dl la femei. Ele apar in numeroase situatii, dintre care cea mai cunoscuta este guta, o afectiune caracterizata prin episoade repetate de inflamatie dureroasa a articulatiilor, datorita depunerii de cristale de acid uric.
Acidul uric creste insa si in alte circumstante: boli cardiovasculare, obezitate,insuficienta renala, consum de alcool, excese alimentare (in special carne rosie si organe), diabet zaharat dezechilibrat, sindrom metabolic, tratament cu diuretice etc. Din acest motiv, interpretarea valorii crescute a acidului uric trebuie facuta de catre medic, cunoscand caracteristicile individuale ale persoanei: afectiuni, tratamente, regim alimentar etc.
Alimente Permise:
- lapte dulce sau batut, iaurt, branzeturi nesarate si slabe
- carne de vaca, gaina sau peste slab (100 g fiarta, de maximum 3 ori pe saptamana)
- 1-3 oua/saptamana
- paine alba veche de 1 zi
- fainoase, mamaliga
- legume verzi
- supe, creme de legume
- dulciuri neconcentrate
- otet, lamaie, patrunjel, dafin, tarhon, leustean
Alimente Interzise:
- rinichi, ficat, creier
- peste gras (sardele, heringi, scrumbii, ansoa)
- icre
- carne de miel, vitel
- supe de carne (zeama)
- mezeluri bogate in gelatine, picioare de porc, piftie, toba
- moluste, crustacee, pateuri cu carne, carnati
- bauturi alcoolice
- macese, spanac, sparanghel, smochine uscate, concentrate industriale de tomate
- sfecla rosie, afine, castraveti, telina, fasole alba
- dulciuri concentrate (mierea, zaharul, dulceturi)
- paine neagra
Hiperuricemia apare la persoanele predispuse (care sintetizează în organism cantităţi mari de acid uric sau/şi elimină cantităţi reduse), ori la cei care consumă în exces alimente bogate în acid uric, în primul rând carne. Surplusul de acid uric este implicat în apariţia calculilor (pietrelor) şi a altor boli ale rinichilor, al unei forme severe de reumatism (guta) şi poate afecta inima şi vasele de sânge, motiv pentru care respectarea regimului alimentar, alături de alte măsuri terapeutice, contribuie la menţinerea sănătăţii dumneavoastră şi prevenirea unor boli severe care vă pot ameninţa chiar viaţa.
Obezitatea este un factor care influenţează nefavorabil boala, motiv pentru care persoanele cu exces ponderal vor urma un regim de slăbire.
De asemenea trataţi-vă cât mai curând posibil orice infecţie urinară, urmând doar medicaţia prescrisă de medicul dv. În funcţie de natura microbului depistat în urină.
Evitaţi sedentarismul, dar şi eforturile mari.
Dacă medicul nu vă contra indică acest lucru consumaţi cât mai multe lichide (ne sărate şi ne alcoolice), astfel încât să eliminaţi aproximativ 2,5-3 litri de urină zilnic. Acest lucru este posibil dacă beţi 250 ml de lichid la 2 ore (spre exemplu ceai diuretic, ceai de măceşe, ceai de cozi de cireşe, ceai de mătasea porumbului sau alte ceaiuri de plante în care puteţi pune suc ori sare de lămâie), iar seara la culcare mai ingeraţi încă 500ml.
Consumul de alcool este strict contra indicat (deoarece poate declanşa o criză de gută) şi la fel consumul de ceai veritabil sau cafea.
Ori de câte ori aveţi posibilitatea urmaţi o cură de ape minerale în staţiunile Olăneşti sau Călimăneşti-Căciulata, Păuşa, Piscul Câinelui, Biborţeni, Borsec, Buziaş, Covasna, Malnaş.
Obişnuiţi-vă să urinaţi cât mai des, inclusiv noaptea de 1-2 ori.
Reduceţi cantitatea de sare din alimentaţie.
Evitaţi alimentele bogate în acid uric: carnea mai ales cea de animal tânăr (pui, miel, viţel, etc) şi de vânat, organele (creier, limbă, ficat, rinichi, momiţe), peştele (scrumbii, sardele, heringi, crap, somn), mezelurile, supele de carne sau oase, cacao, ciocolată, lintea, mazărea, fasolea, bobul, ciupercile, sparanghel, conopida, varza, spanacul, nucile, alunele, migdalele.
Vă sunt permise laptele (preferabil degresat), brânzeturile ne sărate şi ne fermentate, carnea şi peştele fierte (de cel mult 3-4 ori pe săptămână câte 100 g pe zi), pâinea albă, legumele şi fructele în orice cantitate (cu excepţia celor menţionate anterior, grăsimile şi diverse dulciuri în cantitate redusă, mai puţin prăjiturile cu cremă şi foietajele.
Urmaţi periodic cure de citrice (portocale, mandarine, etc), mai ales lămâi, iar dacă medicul nu vă contra indică, puteţi să urmaţi tratamentul cu bicarbonat de sodiu (1-3 linguriţe pe zi).
În criză (primele 48 ore) regimul va fi compus din orez, paste făinoase, supe de legume, pireuri, fructe. Felurile de mâncare vor fi preparate prin fierbere, fără sare şi grăsimi, iar cantitatea de lichide consumate va fi mare.
Reţineţi că un regim predominant vegetarian, bogat în lichide şi care respectă prescripţiile de mai sus, poate duce la rărirea sau dispariţia acceselor de gută, precum şi la dispariţia calculilor renali.
