Retete culinare Fainoase Romanesti

Share sa stie si altii !

LIPIE

O pâinişoară din aluat prea puţin dospit, care se face pe vatra cuptoarelor moldoveneşti.

• 500 g făină             • apă cât primeşte

• sare                      • 1 alună de drojdie (şî chiar mai puţin)

* Drojdia se desface în puţină apă caldă şi se lasă să respire, să se trezească la viaţă

* Făina se amestecă cu drojdie, apă şi sare până iese un aluat nu prea tare

• Se lasă să crească 1 oră

• Se rup bucăţi de aluat cât un măr, se turtesc şi se pun la copt pe vatra fierbinte (se pot face şi în tavă, la aragaz, presărând făină, să nu se prindă)

 

PÂINE CU CARTOFI

O pâine dulceagă, cu gust bogat, preferată de ţăranii ardeleni şi bucovineni pentru că se poate păstra săptămâni întregi fără să se usuce

• 1 kg cartofi         • 100 g drojdie              « 1 lingură sare

  • 2 linguri zahăr      • 1-1,5 litri apă caldă
  • 2 kg făină (Transilvania e ţara pâinilor „cât roata carului”)

• Drojdia se desface în puţină apă călduţă şi un pic de zahăr

• Cartofii se fierb, apoi se cojesc cât sunt încă fierbinţi şi se sfărâmă pastă

  • In covată, peste faină, se răstoarnă cartofii, drojdia, zahărul, sarea, apa caldă cât suferă mâna
  • Se frământă bine, trebuie să iasă un aluat destul de ţapăn, se lasă să crească cam 1 oră
  • Se presară cu făină tăvile (sau, la ţară, vatra cuptorului)
  • Se formează pâini rotunde (sau de forma tăvii) şi se pun la copt, la foc potrivit, cam 1 ceas

 

PÂINE CU LAPTE

•                                       l kg făină albă  • 1 linguriţă sare

• 2 ceşti mari de lapte (sau mai mult)                • 1 nucă de drojdie

• în loc de apă, pâinea se frământă cu lapte, ce o face mai degrabă corn, chiflă, colăcel

• Se desface drojdia în lapte călduţ

  • Se cerne făina, se face groapă, se toarnă lapte cu drojdie, sare şi se frământă Se adaugă lapte cald, câte puţin, până se face aluat potrivit: se lasă să dospească
  • Se formează pâinişoare şi se coc în tava presărată cu făină, cam 1 ceas, la foc mijlociu, până se rumenesc

 Secret: înainte de a le băga în cuptor, bănăţenii presară pe pâîniţe sare, mac, chimen,

PÂINE DE URDĂ

• 250 g făină              • 20 teci de fasole verde fină             • 100 g urdă

  • l ou            • 2 morcovi                          • 50 g unt
  • 2 cartofi     • 2 pahare de smântână         • sare, piper, chimen
       • 1 ţelină mică (se pot folosi orice fel de legume de sezon)

Aluat:

• Se amestecă într-un vas urda, untul, făina şi oul întreg

• Se frământă bine cu mâna, se adaugă 1 lingură de apă ca să se lege dacă e nevoie

• Se face un guguloi, se acoperă cu o cârpă şi se lasă la frigider 1 oră şi apoi încă 1 sfert de oră la temperatura camerei

Umplutura:

  • Se taie legumele cubuleţe şi se pun la fiert
  • Se scurg, se pun puţin la călit în unt şi se adaugă smântână, până se îngroaşa-puţin
  • Se lasă să se răcească
  • Se întinde aluatul în foaie groasă
  • Se pune umplutura în centru pe lungime — ca un cârnat gros
  • Se rulează foaia, se lipeşte bine la capete, să nu se desfacă
  • Se pune la cuptor 45 de minute, până se rumeneşte
  • Se taie felii, care se oferă calde sau reci

• Dacă telemeaua e grecească, caşcavalul italian (sau turcesc ) brânza topită savoiardo-flamandâ, iar caşul dulce şî brânza de vaci sunt universale, nouă ce ne rămâne  Puţină urdă pe fundul ceaunului,,, (oribilă, tristă imagine).

E un produs ciudat, n-are pic de grăsime, e o misteriosă proteină pură, graşii pot mânca oricât, îi slăbeşte!

Mie pâinea asta îmi place cu bere neagră, foarte rece.

PÂINE DE SECARĂ

• 1 kg făină de secară        • 1 linguriţă rasă de sare

  • l măruţ de drojdie             • apă caldă
  • l lingură chimen pisat pudră
  • Drojdia se desface în apă caldă
  • Se cerne făina
  • în mijloc se face groapă, se pune zeama de drojdie, sare, chimen şi se frământă
  • Se tot adaugă apa caldă, până se face un aluat potrivit de moale şi se lasă să crească 1 ceas, la loc cald, acoperit cu un ştergar
  • Se rotunjesc pâinici, alungite, se tăvălesc prin făină de secară şi se pun în tavă presărată cu făină din belşug
  • In cuptor potrivit de cald se lasă 20 de minute, se scot, se crestează, se ung cu apă sau cu ou şi se pun la loc, până se rumeneşte bine coaja (40-60 minute)

Sfat culinar: Pâinea se lasă să se răcească încet, la cald, altfel devine cleioasă,

PITĂ DULCE

I-o fi spunând ei, aromânii, pită dulce, dar mie-mi miroase de la o poştă a sarailie şi a placsinta dulce grecească, deci a Balcani.

Aluat:

• 250 g făină         • apă
   • 100 ml ulei              • sare

  • Se frământă până nu se mai lipeşte de mână, se întinde foaie, se taie în bucăţi late de-o palmă şi lungi de două
  • Se unge fiecare foaie astfel obţinută cu ulei

Umplutură:

• 250 g nuci măcinate

Sirop:

• 100 ml apă             • 1 lingură zahăr          • 1 lingură miere

• 1 lingură zahăr vanilat                  • coajă portocală (rasă)           • 1 linguriţă rom

• Se aşterne cu nuci fiecare foaie

•Foaia se rulează şi apoi se încolăceşte melc

• Se unge tava cu ulei, se aşază pituţele corespunzătoare, se pun în cuptor 15 minute (până se rumenesc)
   •Se lasă să se răcească, apoi se toarnă siropul fierbinte şi se lasă să zacă, să se însiropeze

PITĂ ARMĂNEASCĂ

Urmaşi ai traco-ilirilor romanizaţi din Macedonia, Epir şi Tesalia, veriga de legătură dintre latinitatea sudică (Italia) şi cea nordică (România) — aromânii sunt, de milenii, oieri şi „cărvănari” (cărăuşi cu caravane de măgari).

Migrând spre Carpaţi, în parte datorită persecuţiilor şi în căutarea unora de o simţire şi o limbă cu ei, „machedonii” au adus în România o bucătărie simplă, densă din care nu lipseşte aproape niciodată brânza de oi.

Aluat:

  • apă călduţă                     • 600 g făină
  • 30 g sare                       • 5 ml oţet
  • 100 ml untdelemn (pentru uns tava)

• 350 g untură (azi se pune margarina)

• Se cerne făina pe o planşetă, se amestecă cu 1 lingură de untură, oţet şi sare

• Adăugându-se treptat apă călduţă se obţine un aluat potrivit de tare, cu băşici, care se lasă — acoperit — în repaus binemeritat o jumătate de ceas şi mai bine

• Se împarte aluatul în aproximativ 30 de bucăţi

• Fiecare bucată se întinde foaie până ajunge de mărimea tăvii

• Se pune o foaie pe platou presărat cu făină, se unge cu untură (margarina) călduţă

• Peste ea se altă foaie, care se unge şi aceea, apoi alta, se unge şi tot aşa, până se termină foile (e preferabil să se pună foile în 2 platouri — stau mai bine). Se pun la rece

Umplutură:

I.  • 1 kg spanac (ştevie, urzici, praz)         • 5 ouă

  •      300 g telemea oaie                              • 200 g lapte bătut (iaurt)]
            • 100 ml untură (azi, untdelemn)
  • Se spală, fierbe, scurge, toacă verzitura
  • Untura (uleiul) se încinge şi în ea se căleşte puţin verzitura, să-i iasă apa
       • Se bat ouăle, se rade brânza
  • După ce verzitura s-a răcit, se freacă cu brânză, ouă şi lapte bătut
      • Se scot foile din frigider
  • Se unge o tavă cu untură (margarina)
  • Se aprinde cuptorul

• Se      o foaie în tavă, peste ea se întinde umplutura; apoi o acoperim cu o altă foaie, lipindu-se uşor marginile — aşa se umple tava cu „pite” care se pun în cuptorul încins, la foc potrivit, circa 30 minute (până se rumenesc)

II. • 100 g telemea de oi        •4 ouă

     • 3 cepe                                • 150 ml lapte

     • sare, piper, după gust       • 1 kg carne tocată slabă de oaie (vacă, porc)

  • Se căleşte ceapa cu carnea tocată, se lasă să se răcească
  • Se bat ouăle cu lapte, brânză, sare, piper, se amestecă cu carnea şi gata, la umplut!

III.   • 1,5 kg dovleac         • 150 ml lapte

        • zahăr vanilat, după chef              • 50 g unt

• Se rade dovleacul, se înăbuşă cu puţină apă clocotită, se fierbe în
lapte până se-nmoaie

• Se freacă cu zahăr şi unt, pe foc, până devine un piure, se umple „pita”

Porecliţi „ţânţari” pentru că spuneau pe cinci ca grecii, ţinti, puţinii păstori aromâni (nici azi nu sunt prea numeroşi — o sută de mii, poate) au împânzit, în câteva decenii — încă de la începutul secolului nostru — nu numai Dobrogea ce le-oguvernul român — ci mai toate etajele societăţii româneşti. Au ocupat foarte repede poziţii cheie în orizonturile comerciale dar şi politice şi artistice, integrându-se desăvârşit şi la vârf, fără nici un complex de minoritate (deşi, solidaritatea, exclusivismul — chiar dacă discret — şi, în bună măsură, endogamia „machedonească” trimit automat la psihologia comunităţii minoritare). Şi-au abandonat dialectul şi au devenit chiar un fel de români între români, complex constant care, adăugat eredităţii fericite de foşti cărăuşi şi negustori descurcăreţi, decişi şi eficienţi într-o ţară ostilă (grecii nu-i prea iubesc) i-a aruncat în numeroase poziţii de lideri din România,

Din viaţa de altădată, de pe muchiile Pindului n-au rămas decât o „pita” cu brânză şi o cârjă păstorească, uitată într-un pod. „Armânii” mai fac o „pită”, tot din aluat, cu foi mai groase însă:

  • Se împarte aluatul în două, se întind 2 foi puţin mai mari decât mărimea tăvii
  • Se unge tava cu untură, se pudrează cu făină

• Se aşază 1 foaie — marginile depăşesc puţin tava — se stropeşte cu untură
   • Se aranjează umplutura

  • Se acoperă cu a doua foaie
  • Marginile foilor se lipesc, oarecum încreţit — umplutura va creşte
  • Se stropeşte cu untură, se pune în cuptorul încins, să se umfle repede
  • Dacă s-a umflat, se domoleşte focul şi se mai lasă la cuptor încă cel mult o jumătate de oră

• Tăiaţi-o caldă, dă mai bine

CORNURI MACHEDONEŞTI

Lungile caravane de măgari ale aromânilor străbătând Levantul, căutându-şi un loc liniştit unde să-şi prăjească „pitele”, sunt o comunitate unită şi bogată, slavă Domnului, dar măsurată în cheltuieli, aşa cum se cuvine la oameni cinstiţi, singuri şi duşmăniţi de mulţi. Printre foarte puţinele fantezii ale bucătăriei lor de „brânzărarî” sunt cornufile.

Maia:

• 500 ml lapte călduţ                  • 4 linguri zahăr (ce risipă!)

• 1 linguriţă drojdie (cât o nucă)  • 2 linguri făină

• Se amestecă totul şi se lasă la crescut o jumătate de oră

Aluat:

* 3 ouă + 2 gălbenuşuri pentru uns                      • 3 ceşcuţe untură (ulei)

* l kg făină                                 • 1 pachet unt (margarina)

* Se înmoaie untul, se amestecă cu făină, ouăle şi untura, se frământă apoi foarte bine cu maiaua, se lasă la dospit 2 ore într-un vas acoperit

* Coca se împarte în 5 părţi egale

• Fiecare bucată de aluat se întinde foaie de 0,5 cm grosime

• Se taie foaia în 8 părţi

Cornurile pot fi:

a)  umplute cu diverse, mai ales brânză

b)  simple, adică fără nimic înăuntru

• Se unge o tavă cu untură (ulei)

* Se rulează fiecare bucată, se aşază în tavă, se lasă să mai respire încă o jumătate de oră

* Se ung cornurile cu gălbenuş şi se presară cu mac, chimen, susan, sare, brânză rasă

  • Pe fiecare corn se pune o bucăţică de unt (margarina)
  • Se pun în cuptor aproape 20 de minute, până se rumenesc

ZABIC

Lucru vechi, ţărănesc, de prin Gorj, nemaipomenit de gustos, că ştia novăceanul ce-i sapiditatea şi nu glumea cu chestia asta!

• 250 g mălai            • ceva apă               • sare

  • Se freacă mălaiul cu apă şi sare, ca un aluat
  • Se formează turtite şi se pun:

 

1)  fie la prăjit în grăsimea care s-a ridicat şi întărit pojghiţă pe zeama în care au fiert caltaboşii

2)  fie la copt în cuptor (sub ţest)

• Se folosesc în fierturi, ca nişte crutoane, astfel:

1)  în alte ciorbe (cele prăjite în untura caltaboşilor)

2)  în zeama grasă de la caltaboşi (turtele simple, coapte)

In principiu, se oferă colindătorilor şi plugarilor, de sărbători, să-i încălzească şi să-i pregătească pentru lunga noapte, dar aceştia n-apucă de copii şi alţi pofticioşi ai casei,

Ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExceptional ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *