Regim alimentar pentru Colecistita (Fiere)

Regim alimentar  pentru probleme cu Colecistul / Bila

In termeni populari la vezica biliara i se spune fiere.

Colecistita acuta.

Colecistita se refera la inflamatia vezicii biliare, o afectiune care poate fi agravata de anumite alimente consumate, in special de cele bogate in grasimi si nu numai. Colecistita poate prezenta simptome precum durerea si disconfortul dupa ce ai mancat si mai ales dupa consumarea alimentelor grase. Durerea este localizata in mod obisnuit in abdomen, partea din dreapta sus si poate fi insotita de greata si varsaturi.

Colecistita cronica

Colecistita cronica este o inflamatie a vezicii biliare care dureaza de mult timp. Aceasta poate fi cauzata de atacurile repetate de colecistita acuta. Pietrele care pot aparea acolo sunt depunerile de colesterol si variaza in dimensiune. Blocajele sunt cauzate de pietrele mai mari, iar atunci cand o piatra ramane blocata, inseamna o urgenta medicala care necesita indepartarea vezicii biliare, adica operatia colecistectomie.

Trebuie evitata consumarea urmatoarelor alimente:

• – carne de porc
• – mezeluri
• – carne tocata (sarmale, chiftelute, mici, etc)
• – maioneza
• – oua umplute
• – kaizer
• – pateuri
• – prajituri care contin creme de cacao, ciocolata sau cafea, frisca, nuci sau alune
• Carnea grasă de oaie, porc, raţă, vânat, gâscă, mezelurile, conservele de carne, peştele gras sunt strict interzise.
• Nu sunt recomandate nici brânzeturile grase sau fermentate, smântâna sau brânza topită.
• Ouăle prăjite, omleta grasă, maioneza sau gălbenuşul de ou în cantităţi mari nu sunt recomandate, de asemenea.
• Vor fi excluse grăsimile prăjite de orice fel, untura, slanina, seul, excesul de grăsimi.
• Sunt interzise şi icrele sau tocăturile.
• Excesul de produse făinoase sau al produselor de patiserie este nefast pentru organism după colecistectomie.
• Nu este recomandat consumul prea multor fructe crude sau oleaginoase.
• Ar trebui evitate deserturile prea procesate şi foarte grase, cele cu mult unt sau cele care sunt preparate cu alune, nuci, cacao, ciocolată sau îngheţată.
• O bună perioadă de timp se vor evita ciorbele sau supele grase şi borşul care a fost dres cu smântână.
• Sunt interzise condimentele următoare: piper, boia iute, hrean sau muştar.
• Interzise la modul cel mai strict sunt, de asemenea, şi băuturile carbogazoase şi alcoolul de orice fel.

Se recomanda urmatoarele alimente si mancaruri:

• – supa de zarzavat
• – supa de pui sau vita
• – friptura de pui inabusita sau la gratar
• – orezul si legumele fierte
• – fructele si sucul natural de fructe
• – branza de vaci dietetica
• – ceaiurile de plante
• Carnea albă de pui, curcan sau vită: proaspătă, aceasta este permisă şi se poate prepara fiartă, la cutpor, la aburi sau la grătar.
• Peştele slab poate fi consumat proaspăt copt în pergament sau fript, fiert sau ca rasol.
• Pacientul va putea consuma brânză dulce de vaci, lapte, iaurt, lapte bătut.
• Este recomandat ca pâinea să se consume după o zi, iar făinoasele rafinate trebuie fierte foarte bine.
• Legume precum dovlecei, morcovi, salată verde, fasole verde tânără, ardei, roşii, vinete, conopidă sau spanac pot fi consumate ca soteuri, sufleuri, piureuri, salate sau budinci. Cartofii se vor consuma copţi sau fierţi.
• Pot fi consumate şi fructe coapte bine ca piureuri de fructe coapte, sucuri, compoturi sau în diferite preparate.
• Ouăle pot fi consumate, după operaţie, sub formă de ochi, omletă dietetică, în cantităţi moderate, depinzând de toleranţa fiecăruia.
• Se por consuma şi condimente aromate precum mărar, leuştean, pătrunjel, tarhon, cimbru, dafin.
• Mai sunt permise supele creme de legume, cele limpezi, supele slabe de carne sau borşurile.
• Sosurile pot fi consumate doar în cazul în care sunt gătite dietetic, având puţină grăsime şi făină diluată separat, apoi adăugată în preparatul clocotind.
• Este permis consumul deserturilor preparate din aluaturi dietetice de brânză de vaci, fructe, jeleuri, gelatine din sucuri de fructe, miere, biscuiţi sau prăjituri de casă.
• Apa consumată trebuie să fie plată sau slab mineralizată.
• Sarea poate fi consumată în cantităţi normale cu excepţia cazurilor în care pacientul are alte boli sau contraindicaţii.

Regimul alimentar este restrictiv pentru perioada imediat următoare intervenţiei chirurgicale, apoi devine oarecum permisiv, odată cu trecerea timpului.

Dieta alimentară pentru colecist este una cât se poate de sănătoasă.

Care pot fi consecinţele nerespectării dietei după scoaterea colecistului?

Nerespectarea regimului alimentar impus de medic poate conduce la următoarele simptome sau condiţii: gust amar, diaree, greaţă, dureri sub coaste în partea dreaptă, scăderea poftei de mâncare sau chiar icter.

Eliminarea fierii din organism conduce, de foarte multe ori, la apariţia unor probleme medicale numite „sindrom postcolecistectomie”. Printre cele mai frecvente simptome se numără: greaţă şi gust amar, dureri sub coaste, în partea dreaptă, arsuri pe piept, probleme de tranzit intestinal.

Cât timp este necesară menţinerea dietei dupa o colecistectomie?
De regulă, neplăcerile provocate de eliminarea fierii din organism pot dura mai mulţi ani, până când corpul se va obişnui cu lipsa organului. Regimul va fi ţinut în perioadele în care sunt prezente simptomele descrise mai sus, însă grăsimile de orice fel trebuie evitate permanent, acestea putând fi declanşatoare de crize dureroase şi stari de greaţă şi vărsături.

 

Colecistitele cronice sunt inflamatii ale veziculei biliare care pot, in unele cazuri, sa favorizeze formarea pietrelor (litiaza biliara). Atat colecistitele cronice cat si litiaza biliara sunt boli care apar mai ales la femei si se manifesta cu dureri, resimtite in portiunea superioara dreapta a abdomenului, greata si uneori febra, fenomene provocate sau agravate mai ales de consumul de alimente grase, greu digestibile, de suparari si oboseala.

Alimentele indicate pe grupe de alimente in aceste boli sunt urmatoarele:

Bauturi: ceai de musetel, de sunatoare, de tei, sucuri de fructe, zeama de compot, din cand in cand cate un pahar de vin taiat cu apa, la masa. In cazurile de colecistita in care laptele simplu nu se tolereaza, acesta se poate amesteca fie cu ceai, fie cu o lingurita de carbonat de calciu la o ceasca, sau se va da in diverse preparate. Iaurtul poate inlocui perfect laptele.

Paine: alba sau neagra, de preferinta prajita.

Supe: de legume, strecurate si ingrosate cu fainoase, cu galusti de gris, cu fulgi de albus, supe-creme preparate din zarzavat pasat, supa a la grec, borsuri din legume cu adaos de perisoare de carne sau zarzavat taiat marunt. Supele se pot acri cu suc de lamaie, bors sau iaurt acru. Ciorbele si supele devin mai hranitoare daca se bat cu lapte sau iaurt. Uneori, dupa toleranta, se poate adauga cate ¼ galbenus crud la portia de supa. In general, fiindca regimul este sarac in grasimi, uleiul trebuie rezervat pentru mancare si salate si adaugat in supe.

In schimb, se poate adauga cate putin unt in supele-creme de legume. Supele de fructe drese cu lapte sunt permise bolnavilor, daca sunt preparate dietetic. Supele se vitaminizeaza cu verdeata proaspata, tocata marunt, adaugata la servire, cu suc de lamaie.

Fainoase: albe, de buna calitate (gris, orez, taitei, macaroane, fulgi de ovaz), bine fierte, mai ales ca budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta. Fainoasele se fierb intr-un volum de apa clocotita de trei ori mai mare decat cantitatea lor. Orezul pentru pilaf si grisul se vor fierbe in regimul pentru colecistita in supa limpede de zarzavat. Pilaful fiert in zeama de zarzavat, pe langa vitaminele si sarurile minerale pe care le castiga, capata un gust foarte placut care aminteste gustul pilafului de pui. Pentru ca orezul sa ramana bob de bob se fierbe intr-o cantitate mare de apa clocotita. In felul acesta orezul nu trebuie amestecat, deoarece nu se prinde de fund si ramane cu bobul intreg. Untul se adauga la servire. Sufleurile si budincile au caracteristic faptul ca li se adauga o cantitate mai mica de grasime decat de obicei. Ele se prepara de preferinta cu albus batut spuma si rareori cu putin galbenus.

Carne: carne slaba de vaca, vitel, pasare, sunca slaba, uneori partea slaba a mielului, a carnii de porc. Carnea se prepara in aceasta dieta de obicei sub forma de rasol, de gratar, sau ca bucati mai mici batute sub forma de snitel dietetic.

Peste: slab, de apa curgatoare, salau, stiuca, pastrav, lin, crapcean

Branzeturi: proaspete, cas, urda, branza de vaci, telemea desarata, cascaval moale, putin sarat

Oua: si in particular albusul de ou se permit sub forma de omleta pe aburi preparata numai din albus, albus batut spuma in sufleuri sau budinci, uneori ou intreg moale pe stomacul gol ori ochi romanesc sau cate ¼ de ou intreg in preparate, sau ¼ de galbenus crud batut in supa; nu se recomanda oul de rata. Ca sa nu fie fada ca gust, omleta de albus se serveste cu branza telemea, cascaval ras sau sos de rosii dietetic.

Legume: fierte ca pireuri, soteuri sau preparate la aburi, ori inabusite in grasime; atat varza cat si conopida vor fi permise in cantitate mica si cu adaos moderat de grasime. Se recomanda, in special, salata de sfecla coapta rasa. Deasemenea se pot da ca salate: rosiile (dupa toleranta), salata verde frageda, salata de varza alba cruda, ardei grasi copti taiati in cantitate moderata, salata de morcov crud ras, salata de andive si de fasole verde fiarta.

Leguminoase: mazare uscata, fasole uscata, linte se permit exceptional in cantitate mica, numai ca supe-creme sau pireuri; mazarea verde mica si foarte proaspata se permite ca sote, rar si in cantitate mica.

Sosuri: numai dietetice preparate fara grasime prajita, cu adaos de ulei fiert in sos sau de unt adaugat la servire in sosul fierbinte (sos de rosii, de legume, de verdeata, de fructe, sos caramel)

Fructe: crude, fara coaja, in cantitate moderata, rase ca pireu sau sub forma de pireu inglobat in spuma de albus, coapte la cuptor, ori sub forma de compot, bine fiert si nu excesiv indulcit. In aceasta dieta nu se va face abuz de compot, deoarece produce fermentatii. Sucurile de fructe proaspete sunt foarte recomandate. Se permit in cantitate mica ciresele, merele si prunele fara coaja

Deserturi: fainoase cu lapte, siropuri, sufleuri din albus si pireu de fructe, budinci din fainoase indulcite cu fructe din siropuri, prajituri din aluat uscat cu branza de vaci, marmelada, chec de albusuri

Condimente: sare in cantitate normala, verdeturi marunt tocate (frunze de patrunjel, telina, marar, tarhon, leustean si cimbru). Pentru deserturi sunt permise: vanilia, scortisoara, cojile si zeama de lamaie sau de portocala, chimenul si anasonul. Foaia de dafin se foloseste in cantitati foarte mici, deasemenea ceapa in prealabil fiarta.