Vitamine in Dietele copiilor
Vitamina A (retinol). Se găseşte în alimente sub două forme diferite: în alimente de provenienţă animală există retinolul, substanţă direct asimilabilă; produsele de natură vegetală conţin o formă incompletă a vitaminei A, carotina (carotenul), ea fiind o provitamină, deci având proprietăţi specifice mai slabe. Alimentele cu un conţinut ridicat de retinol sunt: ficatul, untul, margarina şi oul. Conţin multă carotină: morcovii, spanacul, fasolea verde, mazărea, varza, varza de Bruxelles, ardeiul gras, salata verde, pătrunjelul, caisele şi piersicile.
Vitamina B, (aneurină, tiamină, orizanină). Dacă regimul alimentar este alcătuit din produse ce conţin mulţi hidraţi de carbon şi puţine grăsimi, corpul va avea nevoie de mai multă vitamină B, decât dacă în hrană există multe grăsimi. Alimentele în a căror compoziţie există o cantitate mare de vitamina B, sunt: carnea de porc, şunca, slănina, ficatul, rinichii, pâinea intermediară şi pâinea integrală, produsele de panificaţie, precum şi legumele păstăi.
Vitamina B2 (lactoflavină, riboflavină). Alimentele prin care se poate acoperi, în primul rând, necesarul de vitamina B2 sunt laptele, brânza de vaci, zerul, brânza telemea, iar în al doilea rând, carnea şi pâinea.
Vitamina C (acid ascorbic). Principalii purtători de vitamina C sunt: fructele, legumele şi cartofii. Cea mai mare cantitate o vom găsi în legume ca: ardeiul gras, varza, varza de Bruxelles, conopida, spanacul, iar în ceea ce priveşte fructele în: coacăze negre, căpşuni, kiwi, citrice şi cătină. Copiii care mănâncă tot felul de fructe proaspete acumulează în organism mai multă vitamină C decât cei ce se hrănesc în exclusivitate cu legume şi cartofi, deoarece în acestea din urmă cantitatea vitaminei depinde direct de starea lor de prospeţime, de condiţiile în care sunt depozitate sau de modul de preparare.
După o păstrare îndelungată, legumele veştede mai au foarte puţină vitamina C şi spălarea lor, ca şi a cartofilor, în mai multe ape sau cu apă călduţă, duce, de asemenea, la pierderea unor părţi substanţiale din vitamina C. în fine, durata mare de fierbere sau cât de mult şi de câte ori sunt ţinute „la cald“ mâncărurile, înainte de a fi consumate, duce la dispariţia aproape completă a vitaminei C din legume ori cartofi.
Vitamina D (calciferol). Organismul copilului, aflat în plină perioadă ce creştere, necesită multă vitamină D pentru ca sistemul osos să aibă o structură chimică corespunzătoare, astfel încât să se dezvolte armonios, să fie rezistent, să evolueze normal în lungime, în principiu, vitamina D se produce în piele. Produsele alimentare ce conţin o cantitate ridicată de vitamina D sunt: untura de peşte, heringul, gălbenuşul de ou, frişca, untul şi margarina.
