Necesarul de vitamine si minerale la copii
Alimentaţia exercită o influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării fizice şi psihice. Dacă în perioada de început a copilăriei hrana este săracă în albumine, întreaga evoluţie ulterioară a copilului este influenţată în sens negativ.
Pe de altă parte, o alimentaţie prea bogată nu contribuie cu nimic la capacitatea fizică sau intelectuală. Ea va avea ca efect doar acumularea unor depozite de grăsime.
Un copil mai dolofan nu este în nici un caz mai sănătos decât unul subţirel. Concepţia că un prunc rotofei, chiar grăsuţ, e mai puţin vulnerabil la boli, este total greşită. în general, s-a constatat că un copil zvelt are mai mare capacitate de rezistenţă la boală, iar dacă s-a îmbolnăvit, se însănătoşeşte mai rapid. Supraalimentaţia din copilărie îşi lasă amprenta pe tot parcursul vieţii noastre. Iar dacă ea are loc în perioada maturităţii, va conduce la o mai uşoară îmbolnăvire si la o reducere a duratei de viată.
In general, vârstele copilăriei se împart în trei etape: de la naştere până la primul an de viaţă: sugarii; de la finele primului an de viaţă până la vârsta de şase ani: copiii mici; iar de la şapte la cincisprezece ani: şcolarii. Fiecare dintre aceste perioade de dezvoltare are specificul ei în ceea ce priveşte alimentaţia.
Atenţie: despre alimentaţia pentru copiii mici şi şcolari, citiţi capitolele următoare.
Orele de masă
Este important să-i daţi o alimentaţie mixtă, variată şi prezentată sub un aspect cât mai apetisant. Importantă este şi ritmicitatea orelor de masă. Nerespectarea lor, mâncatul „între mese“, inhibă apariţia la intervale regulate a senzaţiei de foame, a poftei de mâncare naturale, mai ales la copii. Hrănirea se va face în tihnă. Câteva condiţii de bază pentru ca un copil să mănânce cu poftă sunt mişcarea şi joaca în aer liber, odihna suficientă, somnul reconfortant.
Necesarul de energie
Organismul uman consumă chiar şi în starea de repaus, fie ea fizică sau intelectuală, aşa-zisa „energie de bază“. Iar pentru orice mişcare, pentru creşterea şi dezvoltarea organismului, este necesar un plus de energie, furnizat de substanţe nutritive – albumine, grăsimi şi hidraţi de carbon – conţinute în alimente. Necesarul de energie pe kilogram/corp şi pe zi scade odată cu ieşirea din perioada copilăriei.
Explicaţia rezidă în faptul că atât energia de bază, cât şi cea trebuincioasă creşterii corporale sunt în scădere. Consumul total de energie pe zi sporeşte cu trecerea anilor. Fetele au nevoie, între al 14-lea şi al 15-lea an de viaţă de o cantitate echivalentă cu 2400 până la 2700 de calorii pe zi. Băieţii utilizează cea mai mare cantitate de energie între al 15-lea şi al 18-lea an de viaţă. In acest caz, necesarul zilnic este de 3000 până la 3500 calorii.
Necesarul de lichide
Apa este un aliment de bază, indispensabil vieţii. In organism ea are un rol complex, îndeplinind foarte multe funcţii. Este necesară construcţiei întregului sistem celular. Fără apă nu se poate produce urina, prin care sunt eliminate, în cadrul schimbului de substanţe, toxinele şi sărurile din corp. Peste jumătate din lichidele preluate de organism sunt eliminate prin respiraţie, prin piele, prin transpiraţie. Şi pentru producerea materiilor fecale este necesară apa.
Cu cât copilul este mai mic, în ceea ce priveşte vârsta, cu atât necesarul de lichide corespunzător unui kilogram de greutate corporală este mai mare. Cam jumătate din necesarul zilnic de lichide este acoperit prin consumul direct al acestora, restul fiind cuprins, în alimente. Aşa-zisele alimente solide, cum ar fi: pâinea, carnea, brânzeturile sau ouăle, conţin apă în proporţie de 40 până la 70%. Cartofii, fructele sau legumele pot avea până la 90% apă.
Albumine (proteine)
Albumina este o substanţă nutritivă de bază. Un gram de proteine produce 4,1 calorii. Cantitatea de albumine existente în alimentaţie trebuie să acopere 10 până la 12 procente din necesarul zilnic de hrană. într-un regim alimentar complet, cel puţin jumătate din conţinutul de proteine provine din albumine de origine animală (lapte, came, peşte, brânză de vaci, ouă), restul, din cele de origine vegetală (pâine, produse cerealiere, cartofi, legume, legume cu păstăi). Pentru un copil având vârsta între doi şi trei ani, necesarul de proteine de origine animală este acoperit de 0,3 litri lapte, 50 grame carne slabă şi o treime de ou. Pentru un copil de opt – nouă ani sunt necesare: 0,4 litri lapte, 80 grame came slabă şi 20 grame brânzeturi, iar pentru unul de 12 – 14 ani, 0,5 litri lapte, 100 grame carne. 40 grame brânzeturi şi o jumătate de ou pe zi.
Grăsimi (lipide)
Grăsimile sunt de o reală importanţă pentru alimentaţia unui copil. Valoare biologică ridicată au, în general, cele formate din acizii graşi nesaturaţi, acid linolic, cele cc conţin vitaminele A. D, E şi sunt uşor de digerat. Din această categorie fac parte: untul, margarina, uleiurile de germeni şi slănina. Pentru hrana
copiilor mici şi a şcolarilor, ele trebuie folosite atât la gătit cât şi pentru prepararea sandvişurilor. Grăsimile de tipul unturii, untului de cocos sau seului vor constitui o parte foarte mică.
Dintre toate substanţele nutritive, lipidele au cel mai ridicat conţinut energic: un gram de grăsime produce 9,3 calorii. Necesarul de lipide poate fi acoperit prin adăugarea lor în mâncărurile gătite. într-o cantitate mică de hrană pot fi deci cuprinse cantităţi mai mari de grăsime. întrucât sunt digerate mai lent, efectul de saţietate generat de ele este superior celui dat de albumine şi hidraţi de carbon. Multe mâncăruri sunt mai plăcute la gust atunci când conţin grăsimi. într-o alimentaţie variată a copiilor, 30 până la 40% din totalul de calorii este furnizat
de grăsimi. Pe de altă parte, un conţinut prea ridicat de lipide în hrana celor mici nu este de dorit. Raportat la felul în care se găteşte şi se mănâncă astăzi, pericolul de a hrăni copii cu prea multe grăsimi este iminent. Prea multe lipide în alimentaţie contribuie la acumularea de depozite de grăsimi în corp. Atunci când pe feliile unse cu unt se mai adaugă cantităţi importante de şuncă, brânzeturi sau salamuri, necesarul zilnic de grăsimi va fi depăşit. Nici la prepararea mâncărurilor nu trebuie exagerat consumul de lipide.
Hidraţi de carbon (glucide, zaharuri)
O alimentaţie sănătoasă a copiilor nu este posibilă fără o cantitate suficientă de hidraţi de carbon. Ei se digeră uşor şi sunt transformaţi repede în energie. Pentru cei mici e nevoie ca măcar jumătate din necesarul zilnic de energie să provină din glucide.
Un gram de hidraţi de carbon produce 4,1 calorii. Alimentele valoroase din punct de vedere al cantităţii de zaharuri pe care le conţin sunt: pâinea integrală, pâinea neagră, fulgii de ovăz, grisul, cartofii, legumele păstăi şi fructele. Prin aceste alimente se acoperă necesarul de vitamine B,, B complex şi C.
Toate alimentele enumerate conţin, în afară de albumine, calciu, fosfor, fier şi
substante balast necesare unei activităti normale a intestinelor. In hrana copilului, toate preparatele cu conţinut bogat de hidraţi de carbon, vitamine şi balasturi trebuie să fie prioritare. Produsele de panificaţie, pâinea albă, cozonacul, zahărul, mierea, marmelada, bomboanele, ciocolata, îngheţata şi alte dulciuri sunt considerate, din punct de vedere al ponderii glucidelor, mai puţin importante. Din aceeaşi categorie fac parte sucurile şi limonadele. Ultimele, produse pe cale sintetică, au un conţinut mai scăzut în vitamine.
Pentru hrana copiilor mici şi a şcolarilor trebuie ca acestea să nu se bucure de o importanţă majoră în acoperirea necesarului de hidraţi de carbon.
Se recomandă evitarea consumului de dulciuri şi prăjituri între mese. Ele scad pofta de mâncare a copilului şi contribuie la apariţia cariilor dentare.
Pentru copii, dulciurile sunt bune numai după ce au mâncat bine la mesele principale. Iar după fiecare masă spălatul pe dinţi este obligatoriu. Utilizarea periuţei şi a pastei de dinţi trebuie să devină o obişnuinţă încă de la cele mai fragede vârste (doi – trei ani).
