Carentele de vitamine

Carenţele de vitamine

Stare de boală provocată de lipsa uneia sau mai multor vitamine din alimentaţie. Noţiunea este legată de un deficit de aport sau de un defect de absorbţie (în cazul bolilor grave – cancer, paraziţi intestinali, diaree). De asemenea, poate apărea datorită creşterii nevoilor organismului, în perioada de sarcină sau de alăptare la femei.
Vitamina A provine din plante şi fructe (spanac, urzici, mor­covi, roşii, dovleac, caise, cireşe). Alimentele din regnul vegetal sunt cu atât mai bogate în vitamina A cu cât sunt mai viu colorate. În regnul animal, vitamina A se întâlneşte în unt, smântână, frişcă, lapte, gălbenuş de ou, ficat de peşte. Funcţia cea mai importantă a vitaminei A o constituie protecţia pielii şi a mucoaselor, asigură buna funcţionare a sistemelor osos şi nervos. Carenţa de vitamina A se manifestă prin tulburări de vedere, infecţii ale mucoaselor, infecţii digestive.
Vitamina D se găseşte mai ales în produsele de origine animală – lapte, unt, gălbenuş de ou, icre, untură de peşte. Rolul vitaminei D este de a fixa calciul şi fosforul în oase şi dinţi. Lipsa ei duce la rahitism şi osteoporoze.

Vitamina E se găseşte în embrionul cerealelor necojite, în zarzavaturile proaspete, grăsimi şi uleiuri generale, în ouă, lapte şi carne. Lipsa vitaminei E duce la sterilitate, avorturi spontane, slăbirea musculaturii şi hemoragii.
Vitamina K se găseşte în alimentele de origine vegetală (spanac, varză, conopidă, ovăz, porumb, roşii, morcov, sfeclă) şi animală (ficat, splină, muşchi). Deficitul de vitamina K duce la hemoragii grave. În ciroze, hepatite şi ictere se observă un deficit major de vitamina K. Vitamina B1 se găseşte în tărâţele de cereale, drojdie de bere şi carne. Lipsa ei duce la tulburări grave ale metabolismului, ale sistemului nervos şi aparatului digestiv.
Vitamina B2 (riboflavina) se găseşte în ficat, drojdie de bere, ouă, carne şi pâine neagră. Carenţe de riboflavină se întâlneşte în anumite boli gastrointestinale şi în afecţiuni ale ficatului sau pancreasului.
Vitamina B6 se găseşte în lapte, ulei, cereale, sfeclă, varză, spanac, struguri, mere. Este necesară pentru buna funcţionare a sistemului nervos şi a măduvei spinării.
Vitamina B12 se obţine prin extracţie din ficat de bou şi are un rol esenţial în producerea globulelor roşii la nivelul măduvei. Carenţa de vitamina B12 poate conduce la anemii complicate şi boli psihice.
Vitamina C este prezentă în legume (ardei, cartofi, pătrunjel) şi fructe (lămâi, portocale, măceş). Vitamina C previne şi vindecă scorbutul, măreşte rezistenţa vaselor sanguine şi creşte capacitatea de apărare a organismului împotriva infecţiilor.
Vitamina P se găseşte în struguri, lămâi, măceş, varză şi spanac.
Vitamina PP se găseşte în majoritatea legumelor şi fructelor.



Fitoterapie
Fructele de măceşe au un conţinut bogat în vitamina C şi cantităţi suficiente din vitaminele A şi P. De asemenea, mai conţin zaharuri, acid citric şi malic şi pectine. Are o capacitate foarte bună de a întări organismele slăbite în perioada convalescenţei sau primăvara, când corpul are nevoie de un aport crescut de vitamine.
Se prepară un ceai din două linguri de fructe zdrobite, care se fierb 10 minute în jumătate de litru de apă. După ce se răcoreşte, ceaiul se strecoară şi se îndulceşte după gust. Se bea călduţ sau rece, în cursul unei zile.
Decoct de măceşe
Peste 100 g de măceşe proaspete, spălate şi zdrobite se toarnă un litru de apă rece. Se lasă la macerat 12 ore, se strecoară, se adaugă 100 g de zahăr şi se completează cu apă până la un litru. Se păstrează la rece. Este indicat ca pentru preparatele din măceşe să se folosească numai vase smălţuite, deoarece metalele descompun vitamina C.
Sirop de măceşe
Peste 250 g de măceşe uscate se pune un litru de apă clocotită şi se lasă la macerat de seara până dimineaţa. După ce se filtrează se fierbe cu jumătate de kilogram de zahăr până ajunge la consistenţa unui sirop gros. Se ia câte o lingură înainte de mesele principale sau se combină cu apă, sifon sau apă minerală, ca orice băutură răcoritoare.
Ceai tonic aperitiv
Formula: rădăcină de ghinţură, rizomi de obligeană, schinel, ţintaură, pelin, măceşe, coriandru. Se utilizează în anemii, convalescenţă, lipsa poftei de mâncare. Substantele amare excită glandele stomacului, mărind secreţia gastrică şi, astfel, stimulând pofta de mâncare. Fructele de măceş şi coriandru şi obligeana îi dau o aromă plăcută şi oferă un supliment de vitamine naturale. Ceaiul se bea cu o jumătate de oră înaintea mesei, puţin îndulcit cu miere.

Apiterapie
Unt cu miere
Se amestecă 100 g de unt proaspăt cu 100 g de miere, până la omogenizarea totală. Se administrează copiilor, câte 3-4 linguriţe pe zi. Preparatul ajută la fixarea calciului, este indicat în bolile spasmofilice, tetanice, produse prin lipsă de calciu, în cazul pierderii greutăţii normale, a surmenajului, rahitismului şi în convalescenţă.
Băutură răcoritoare din morcovi şi lămâie
Se amestecă 150 ml suc proaspăt de morcovi cu 2 linguri de miere şi o linguriţă suc de lămâie. Se administrează imediat. Are un conţinut bogat în vitamine şi substanţe energetice şi o acţiune răcoritoare, tonică şi revigorantă care se instalează rapid şi durează 3-4 ore. Băutura este bogată în vitaminele A, C şi cele din complexul B.





Alte remedii:
Urzica – se foloseşte atât ca aliment în cura de primăvară pentru regenerarea organismului, dar şi sub formă de infuzie, în acelaşi scop. Infuzia se prepară dintr-o lingură de frunze la o ceaşcă cu apă. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Conţinutul său bogat în vitaminele A, C şi K, precum şi clorofila sunt elementele care o recomandă pentru rezolvarea avitaminozelor severe.

 

 

 

 

Share dacă ți-a plăcut !

Shares

Acum esti aici: Acasa » Carentele de vitamine

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close