Dieta in cazul Bolilor de Inima

Uleiul vegetal hrana pentru inima
Alimentele grase sunt o sursa importanta de energie si elemente indispensabile vietii.
Consumate in exces, unele grasimi cresc riscul de boli cardiovasculare, diabet si cancer. Altele insa ne aduc numai beneficii.
GRAS, DAR CU MASURA!
In cantitati moderate, alimentele grase sunt o componenta esentiala si sanatoasa a hranei
noastre. Lipidele furnizeaza de doua ori mai multa energie decat proteinele si carbohidratii, dar sunt si o sursa importanta de vitamine liposolubile (A, D, E, K) si acizi grasi esentiali, importanti in formarea membranelor celulare si in mentinerea functiunilor acestora.
Acizii grasi participa la reglarea metabolismului colesterolului si sunt precursorii unor hormoni implicati in vindecarea ranilor, reducerea inflamatiilor, coagularea sangelui etc. Grasimile din alimente sunt cele care dau senzatia de satietate si care regleaza echilibrul zaharului din sange.
GRASIMI BUNE
Se pare insa ca unele tipuri de grasimi sunt inofensive, ba chiar benefice pentru sanatate.
Acestea se gasesc mai ales in uleiurile vegetale si sunt sub forma lichida la temperatura camerei.
Ele iti dau energie, redau supletea si stralucirea parului si a pielii, contracareaza efectele
oboselii si ale deprimarii si chiar reduc riscul aparitiei bolilor cardiace si a cancerului.
GRASIMI NOCIVE
Carnea grasa, slanina, untul, frisca, smantana, mancarea grasa… Grasimea! Simpla pronuntare a acestui cuvant ne umple inima de spaima. Dar bolile de inima nu sunt singurele afectiuni legate de consumul excesiv de alimente grase, ci si obezitatea, congestia cerebrala, diabetul zaharat, osteoporoza si unele forme de cancer.
In ultimii ani, grasimea a devenit dusmanul nostru de la masa – este vorba mai ales despre cea de origine animala, care se gaseste sub forma solida la temperatura camerei.
Lipsa de activitate fizica sustinuta si gradul inalt de rafinare a alimentelor maresc efectul
grasimii nocive asupra organismului. Astfel au aparut pe piata produsele dietetice degresate – din ce in ce mai cautate de consumatori.

CE ESTE COLESTEROLUL?

Cel mai mare dusman al inimii! Consumul de grasimi este direct proportional cu cantitatea de colesterol din sange. Nivelurile ridicate sunt asociate cu un risc crescut de arterioscleroza si de boli cardiace. Exista un colesterol bun si unul nociv. Cel nociv este colesterolul lipoproteinei cu densitate redusa (LDL), iar cel bun este colesterolul lipoproteinei cu densitate superioara (HDL).
Nu renunta la grasimi – ele sunt importante pentru sanatatea ta. Consuma-le insa cu masura si, de preferinta, pe cele de origine vegetala sau din peste.

GRASIMILE NESATURATE ITI MERG LA INIMA

Grasimile nesaturate contin acizi grasi esentiali si ajuta la scaderea colesterolului nociv; in
plus, sunt bogate in substante antioxidante, care protejeaza de cancer si de bolile de inima.
In cea mai mare parte, ele sunt obtinute din plante.
Majoritatea uleiurilor vegetale sunt considerate grasimi nesaturate, deoarece contin
acizi grasi mononesaturati, iar uleiul de masline este cel mai bun exemplu.
Expertii cred ca frecventa scazuta a bolilor de inima in tarile mediteraneene se datoreaza
consumului ridicat de ulei de masline. Tot dintre grasimile nesaturate fac parte si acizii grasi polinesaturati – acidul linoleic (omega-6) si alfalinoleic (omega-3). Primul se gaseste din plin in uleiurile de seminte (floarea-soarelui, soia, porumb, susan, mac, sofranel), in nuci, alune, arahide si migdale.
Cu cel de-al doilea, Natura a fost mai zgarcita, dar si acesta se gaseste in uleiuri vegetale, in
uleiuri de seminte, in nuci, alune, migdale, dar mai ales in pestele oceanic sau gras (macrou, somon, ton, hering, scrumbie); in cantitati mici, este prezent in legumele cu frunze verzi (spanac).
Acidul alfalinoleic produce senzatia de satietate si buna-dispozitie, reduce procesele inflamatorii si asigura energie.

GRASIMILE SATURATE DUC LA OBEZITATE SI BOALA

Cand vine vorba de sanatate, grasimile saturate poarta inscriptia “interzis pentru consum”.
Asadar, daca vrei sa ai o inima sanatoasa, las-o mai moale cu cartofii prajiti, hamburgerii,
smantana, dulciurile cu unt si frisca – mai ales daca duci o viata sedentara.
Grasimile saturate sunt prezente mai ales in produsele de origine animala: carne grasa, lapte integral, smantana, unt. Ele sunt vinovate de cresterea nivelului de
colesterol nociv si, in timp, sunt asociate cu numeroase maladii cronice.

Potasiul face bine la inimă

Menţine tensiunea arterială în limitele normale. Previne stările depresive şi confuzia mentală. Acestea sînt proprietăţile potasiului oferit de fructe uscate, banane, legume verzi, cartofi noi.
Menţine tensiunea arterială în limitele normale. Previne stările depresive şi confuzia mentală. Acestea sînt proprietăţile potasiului oferit de fructe uscate, banane, legume verzi, cartofi noi.
Organismul unui adult conţine în jur de 160 grame de potasiu. Acest microelement joacă un rol deosebit în funcţionarea sistemului nervos şi în reglarea tensiunii arteriale. Potrivit specialiştilor, necesarul zilnic de potasiu este de 1.500-2.500 mg. Pentru a ne asigura acest necesar trebuie să mîncăm alge marine (2.480 mg potasiu/100 g), caise uscate (1.400 mg), fistic (1.050 mg), stafide (1.000 mg), smochine (970 mg), banane (400 mg), salată verde (360 mg), ciuperci (320 mg), cartofi noi (320 mg), mere (150 mg), pere (150 mg).
În cazul dietei sărace în potasiu, apar în primul rînd probleme cu tensiunea arterială, apoi insomnii, stări depresive, nervozitate, confuzie mentală, stări de oboseală prelungită, slăbiciune musculară. Legumele şi fructele crude rezolvă aceste probleme şi contribuie la normalizarea activităţii cardiace şi menţinerea echilibrului apei în organism.

Atenţie!

Alcoolul, cafeaua, zahărul în exces favorizează eliminarea potasiului din organism şi apariţia oboselii, insomniilor. De asemenea, cardiacii care iau diuretice trebuie să aibă un aport sporit de potasiu. Diureticele prescrise în bolile de inimă elimină atît apa, cît şi sărurile minerale.

 

Surse de potasiu

Alimentul (100 g)          Potasiu

Alge marine      2.840 mg

Caise uscate     1.400 mg

Fistic    1.050 mg

Stafide  1.000 mg



Smochine         70 mg

Prune uscate     950 mg

Migdale            800 mg

Nuci     700 mg

Usturoi 600 mg





Spanac 500 mg

Banane 400 mg



Sfeclă   380 mg

Coacăze           370 mg

Dovlecei           360 mg

Salată verde     360 mg

Ţelină   320 mg



Ciuperci           320 mg

Cartofi noi        320 mg

Mere    150 mg

Pere     150 mg

Dovleacul previne bolile de inimă
200 miligrame de potasiu se găsesc în 100 de grame de dovleac. Potasiul stimulează funcţionarea sistemului cardiovascular
Previne tulburările de vedere şi îmbătrânirea pielii. Ţine la distanţă stresul. Asigură funcţionarea muşchiului cardiac. Iată trei argumente pe care nutriţioniştii le aduc în favoarea consumului de dovleac.
Dovleacul este una dintre cele mai bune surse de betacaroten, antioxidant care previne tulburările de vedere şi îmbătrânirea precoce. Sub formă de plăcintă sau copt la cuptor, dovleacul protejează împotriva cataractei prin porţia de betacaroten pe care ne-o oferă. În 100 g dovleac se găsesc 1,8-2 mg betacaroten sau provitamina A. “Betacarotenul este pigmentul care îi dă dovleacului culoarea specifică. În
privinţa conţinutului de betacaroten, dovleacul se clasează imediat după morcovi şi spanac. O dată ajuns în organism, betacarotenul se transformă în vitamina A, indispensabilă sistemului imunitar”, precizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
PREVINE ÎMBĂTRĂNIREA
Tot betacarotenului i se datorează proprietăţile fotoprotectoare ale dovleacului. Betacarotenul stimulează sinteza de melanină în piele, protejând pielea de razele ultraviolete, de îmbătrânirea precoce şi de cancerul cutanat. De asemenea, betacarotenul are un rol deosebit în prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului sau diabetului. “Cu cât fructele şi legumele sunt mai intens colorate, cu atât sunt mai bogate în vitamine şi minerale. Dovleacul face parte din această categorie, fiind bogat în vitamina C, vitamine din complexul B, potasiu, magneziu, calciu, fier”, spune specialistul nostru. În 100 g dovleac se găsesc mai mult de 750 mg minerale, dintre care cea mai mare pondere o are potasiul – 200 mg. Potasiul stimulează funcţionarea sistemului cardiovascular şi a celui nervos.
REMEDIU ANTISTRES
Funcţionarea sistemului nervos este asigurată de magneziul (10 mg/100 g) şi calciul (27 mg/100 g) pe care ni le oferă dovleacul. Pentru binele sistemului nervos, dovleacul furnizează triptofan. Acesta este un aminoacid care se transformă în serotonină la nivelul sistemului nervos. Serotonina are efect euforizant, combate stresul, fiind asociată cu starea de bună dispoziţie, cu starea de bine. În acelaşi timp, triptofanul din dovleac participă la prelucrarea de către organism a vitaminei B3, necesară pentru funcţionarea sistemului nervos şi prevenirea tulburărilor de memorie. Este bun şi pentru digestie dovleacul, arată nutriţioniştii. Efectul de stimulare a digestiei se datorează fibrelor: 1,3 g/100 g. Acestea contribuie la reglarea tranzitului intestinal, prevenind constipaţia. De asemenea, fibrele scad colesterolul, reducând riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.

100 g dovleac

Calorii    20
Carbohidraţi    4 g
Proteine    1 g
Fibre    1,3 g
Potasiu    200 mg
Magneziu    10 mg
Calciu    27 mg
Fier    0,6 mg
Betacaroten    1,8-2 mg
Vitamina C    7 mg
Omega 3 şi inima
Omega 3 este medicamentul universal”, spune cardiologul şi nutriţionistul francez Michel de Lorgeril în volumul “Puterea lui omega 3″. Acizii graşi esenţiali omega 3 sunt grăsimile bune conţinute de peştele oceanic: ton, macrou, cod, hering, somon. Grăsimile din peşte îşi găsesc utilitatea în cele mai diverse domenii ale medicinei: de la cardiologie la psihiatrie, de la neonatologie la gerontologie, de la diabetologie la oncologie, notează nutriţionistul francez.
Omega 3 este medicamentul universal”, spune cardiologul şi nutriţionistul francez Michel de Lorgeril în volumul “Puterea lui omega 3”. Acizii graşi esenţiali omega 3 sunt grăsimile bune conţinute de peştele oceanic: ton, macrou, cod, hering, somon. Grăsimile din peşte îşi găsesc utilitatea în cele mai diverse domenii ale medicinei: de la cardiologie la psihiatrie, de la neonatologie la gerontologie, de la diabetologie la oncologie, notează nutriţionistul francez.

Scad colesterolul

Acizii graşi esenţiali omega 3 nu pot fi sintetizaţi în organism, de aceea trebuie să pătrundă o dată cu hrana. Dacă vreţi să aveţi o inimă mereu tânără, mâncaţi peşte gras oceanic de două-trei ori pe săptămână şi limitaţi consumul de grăsimi saturate de origine animală (carne roşie), ne sfătuieşte nutriţionistul Michel de Lorgeril. Explicaţia? În vreme ce grăsimile din carnea roşie cresc nivelul colesterolului, grăsimile din peşte scad nivelul acestuia. De asemenea, persoanele care mănâncă frecvent macrou, cod, hering, sardine nu au probleme cu tensiunea arterială. Acizii graşi esenţiali omega 3 menţin elasticitatea vaselor sangvine, previn ateroscleroza şi fluctuaţiile tensiunii arteriale. Un studiu efectuat la Universitatea Cincinnati (SUA) arată că persoanele care mănâncă peşte de două-trei ori pe săptămână nu suferă de tulburări de ritm cardiac.
Nutriţionistul Michel de Lorgeril vorbeşte despre japonezi şi locuitorii Insulei Creta. În Japonia şi Insula Creta trăiesc cei mai longevivi oameni de pe planetă, de asemenea aici incidenţa bolilor cardiovasculare este redusă. Dacă analizăm dieta lor, aflăm şi răspunsul. Japonezii şi cretanii mănâncă mult peşte gras oceanic, ulei de rapiţă şi soia, toate bogate în acizi graşi omega 3. Există însă o diferenţă între acizii omega 3 proveniţi din peşte şi cei proveniţi din uleiul de rapiţă sau de soia.

Peşte vs uleiuri vegetale

În macrou, hering, somon, ton, cod, sardine se găsesc acizi graşi omega 3 cu lanţ lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) şi DHA (acidul docosahexaenoic). Aceştia sunt cei mai buni în prevenirea bolilor de inimă. În uleiul de in, de rapiţă, de soia, în nuci sau alune se găsesc acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt (acid alfalinolenic). Efectul cardioprotector al acestora este mai redus. Organismul persoanelor sănătoase poate să transforme acizii graşi omega 3 cu lanţ scurt (uleiul de in, de rapiţă sau soia) în acizi graşi omega 3 cu lanţ lung. Însă pe măsură ce înaintăm în vârstă sau dacă ne îmbolnăvim, organismul nu mai poate transforma acizii omega 3 cu lanţ scurt în acizi omega 3 cu lanţ lung. De aceea, persoanele în vârstă, cele care suferă de diferite boli ar fi bine să mănânce mai mult peşte.

Atenţie la omega 6!

Acizii graşi esenţiali omega 6 se găsesc în uleiul de floarea-soarelui, de şofrănel, de germeni de porumb. Spre deosebire de omega 3, acizii omega 6 au efect proinflamator, ei contribuie la apariţia a numeroase boli, printre care bolile de inimă, bolile neurodegenerative. “În dieta noastră, raportul dintre omega 3 şi omega 6 ar trebui să fie de 1:1, 1:2, maximum 1:4, adică o parte acizi graşi esenţiali omega 3 la maximum patru părţi acizi graşi omega 6. Dieta modernă nu respectă acest echilibru, astfel încât găsim raporturi de 1:22, 1:24 între omega 3 şi omega 6. Mâncăm multă carne şi lactate bogate în grăsimi saturate, multe uleiuri vegetale bogate în omega 6, dar ne atingem foarte rar de peştele bogat în omega 3”, semnalează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Consecinţele acestei abordări a dietei? Afecţiuni cardiovasculare, diabet, afecţiuni de tip reumatoid, depresii, Alzheimer, cancer. Aceste boli sunt anunţate mai întâi de o tendinţă de vasoconstricţie, hipertensiune arterială, dislipidemii, stări depresive.
COMPARAŢIE. Somonul, macroul, codul, sardinele conţin între 110 şi 220 de calorii/100 g. Peştele oceanic este o sursă foarte bună de vitamina D, fiind recomandat celor care trebuie să aibă aport sporit de calciu (copii, adolescenţi, femei, persoane predispuse la osteoporoză). Datorită conţinutului de fier, peştele oceanic poate preveni anemia, dar şi stările depresive. Peştele de apă dulce (crapul, păstrăvul, şalăul) are mai puţine grăsimi, mai puţine calorii, dar şi efect cardioprotector mai mic decât cel oceanic.
PREPARARE. Carnea de peşte se digeră mai uşor decât alte feluri de carne, depinde însă de modul cum o preparăm. Cel mai bun este peştele fiert sau la grătar. Pentru a nu fi contaminat cu substanţele cancerigene din fumul de lemn sau cărbuni, ar fi bine să pregătim peştele pe grătare cu convecţie de aer cald. Unele persoane preferă peştele afumat, acesta însă este mai greu de digerat din cauza fumului bogat în substanţe nocive. Peştele prăjit ar trebui evitat. Dacă totuşi nu ne putem abţine şi vrem peşte prăjit, atunci ar trebui să folosim uleiuri rezistente la prăjire: de măsline, de palmier sau de rapiţă.

SUPLIMENTE.
Dacă nu putem să mâncăm peşte din diferite motive, atunci trebuie să luăm suplimente nutritive cu acizi graşi esenţiali omega 3. Aceste suplimente îmbunătăţesc activitatea muşchiului cardiac, a creierului, a sistemului circulator, a rinichilor, ficatului, pancreasului. “Suplimentele nutritive trebuie obţinute din grăsime de la peşti din zone nepoluate. Altfel s-ar putea să conţină cantităţi mari de metil-mercur care are efect neurotoxic”, atrage atenţia prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

ŞTIAŢI CĂ

  • Somonul, heringul, codul, macroul conţin între 5% şi 12% grăsimi bune.• Consumul frecvent de peşte previne infarctul miocardic, potrivit unui studiu efectuat la Universitatea Atena. Peştele scade cu 11% riscul de infarct miocardic la fumători şi cu 24% la bolnavii cu diabet zaharat, ştiut fiind că fumatul şi diabetul zaharat sunt factori ce favorizează apariţia bolilor cardiovasculare.• În cazul peştelui congelat, lanţul de frig trebuie să fie neîntrerupt, iar odată decongelat, nu se mai recongelează. Peştele este un aliment ce se alterează foarte uşor. Peştele alterat este foarte periculos pentru sănătate, pentru că în el se generează substanţe puternic alergene (histamine). În acest caz, pericolul este reprezentat de alergii, intoxicaţii alimentare puternice şi chiar şoc anafilactic.Avantaj: aliment hipocaloricProdusul (100 g)    Calorii
    Ştiucă                      82
    Şalău                       83
    Calcan                     88
    Cod                         87
    Crap                        104
    Stavrid                     114
    Morun                      115
    Hering                      167
    Somon                     180
    Macrou                     183

image
10 alimente pentru o inimă sănătoasă
Articol semnat de Oana Timar
Pentru a-ţi menţine sistemul cardiovascular sănătos este important să ai o alimentaţie echilibrată, bogată în fructe şi în legume, dar şi în acizi graşi, precum Omega 3. Revista franceză “Femme Actuelle” a întocmit o listă cu alimente hrănitoare, care te ajută să te protejezi de afecţiunile cardiace şi care nu trebuie să îţi lipsească din meniul zilnic. Conform nutriţioniştilor din Hexagon, cel mai indicat regim alimentar este cel mediteranean, în care mănânci multe salate de legume şi de fructe proaspete.
Avocado
Exoticul fruct este apreciat de specialiştii în alimentaţie pentru conţinutul bogat de acizi graşi monosaturaţi. Aceştia sunt benefici pentru sistemul cardiovascular. În plus, avocado oferă organismului o cantitate semnificativă de vitamina E, vitamina B, potasiu şi magneziu. Se
recomandă consumul unui fruct pe zi.
Fructele roşii
Căpşunele, cireşele, afinele şi zmeura conţin polifenoli, substanţe bune pentru inimă şi pentru artere. Pentru că aceste fructe îmbunătăţesc elasticitatea pereţilor vaselor de sânge, nutriţioniştii susţin că ele
contribuie în mod eficient la rezolvarea problemelor cardiovasculare.
Nuci
Miezul de nucă este o sursă foarte bună de acizi graşi esenţiali de tip Omega 3. În plus, conţine şi numeroase grăsimi mono şi polinesaturate. La fel de benefice sunt şi migdalele.
Peştele gras
Carenţa de vitamina D creşte riscul de a suferi un atac de cord, spun specialiştii. Această vitamină poate fi luată din alimentaţie sau prin expunerea la soare. Pentru că în acest sezon nu poţi sta la plajă, apelează cu încredere la peştele gras, cum ar fi somon, hering, anşoa, ton, păstrăv şi sardine. În plus, somonul reprezintă o sursă sigură de acizi
graşi esenţiali Omega 3, care reduce tensiunea arterială şi scade riscul de formare a cheagurilor de sânge.
Spanacul
Frunzele de spanac conţin luteină, potasiu şi fibre care pot ajuta inima să rămână sănătoasă. Pentru a preveni bolile cardiace, medicii recomandă consumul de spanac de minimum două ori pe săptămână.
Soia
Terciul de ovăz
Cercetătorii au stabilit că persoanele care consumă regulat soia au un nivel mai scăzut al colesterolului. Acest aliment este o importantă sursă de proteine vegetale, foarte eficiente pentru păstrarea unui ritm cardiac sănătos.
image
Nutriţioniştii te sfătuiesc să îţi începi ziua cu un castron aburind cu terci de ovăz, aliment plin de acizi graşi Omega 3 şi potasiu. Cerealele sunt bogate în fibre şi pot reduce nivelul colesterolului rău, păstrând arterele curate.
Usturoiul
Mănâncă zilnic câţiva căţei de usturoi pentru a-ţi reduce nivelul colesterolului în sânge. Specialiştii îţi recomandă să adaugi usturoi în mâncărurile pe care le găteşti sau să îl pui în
maioneza săracă în grăsimi pe care o prepari acasă.
Uleiul de măsline virgin
Considerat ca având un crescut rol protector pentru inimă, uleiul de măsline virgin este recomandat cardiacilor de toţi specialiştii revistei internaţionale Annals of Internal Medicine. Spre deosebire de untdelemnul rafinat, acesta conţine mai mulţi polifenoli, antioxidanţi deosebit de puternici şi benefici pentru organism.
Ardeiul iute
Consumat la masa de prânz, ardeiul iute previne creşterea zahărului din sânge, conform unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Tasmania. Acesta este extrem de important pentru sistemul cardiovascular, pentru că excesul de glucoză din sânge poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.
 

ALIMENTE RECOMANDATE
orez, grau, orz, lapte cu apa, unt sau untura, legume fierte, toate fructele, dar mai ales cele dulci si acrisoare, portocala, rodie, mar, lamaie, ananas, grapefruit, mango, sucuri de fructe, supa de fasole.
ALIMENTE NERECOMANDATE
bauturi fierbinti, alcool, cafea, toate intoxicantele, carne, peste, alimente fripte sau prajite, otet, mancaruri grase, melasa, ulei de susan, condimente iuti, soia, tuberculi, alimente fermentate organic.

Share dacă ți-a plăcut !

Shares

Acum esti aici: Acasa » Dieta in cazul Bolilor de Inima

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close