Reteta de Paine de Anul Nou şi Sf, Vasile

Share sa stie si altii !

PÂINE DE SORŢI Pentru anul care vine

Pâine de Anul Nou şi Sf, Vasile, roată a norocului şi veseliei:
 „Fetică mare de-mi ieşti,
 O să-ţi vină la fereşti,
 Zburătorul din poveşti,
 Băieţică dacâ-mi ieşti,

Mai aşteaptă să mai creşti”, zicea un răvăşel de odinioară.

Iar alt sorţ râdea aşa:
„Bani nu ai
Că des îi dai.
Casă n-ai
Câ-i de pospai,
Cai nu baţi
Că sunt de vai,
N-ai nici trai,
Nici cheag, nici strai,
Soacră ai
Şi vrei s-o dai”.

 

*  2,4 kg făină                    * 1 00 g drojdie

*  600 g unt + 100 g pentru uns            * 600 ml lapte cald

•12 ouă + 1 ou pentru uns   * 300 g zahăr (sau mai mult)

* ceva sare                      *  bani buni, sorţi (răvaşe)

• Drojdia se-nmoaie-n apă caldă, se strecoară şi se vântură

• Jumătate din făină se amestecă cu zeamă de drojdie şi se lasă să dospească

• Untul se pune să clocotească, apoi se opăreşte cu el făina rămasă
   • Se freacă în palme până se face iar făină

• Se bat ouăle cu zahărul
* Se amestecă plămădeala cu făina de unt, sare, lapte, ouă cu zahăr, şi se frământă bine, vreo 2 ore
* Se unge o tavă mare cu unt, se întinde aluatul lipie şi se lasă să crească frumos
• Dacă a crescut îndeajuns, se ascund bani şi sorţi ici şi colo, în aluat, se nivelează, se unge pâinea cu ou şi se dă la cuptor încins, la foc molcom

Româncele din unele părţi ale Bucovinei, cărora IM aminte de starea, binele şi fericirea fiilor lor, atunci când merg să se culce iau atâtea coji de ceapa câţi fii au şi, turnând într-însele câte un pic de sare, le pun pe fereastră, înde le lasă apoi până a doua zi dimineaţă, a cărui ceapa o află că e mai plinâ cu apă, acela cred ele că va avea mai mult noroc.

In unele părţi din Moldova, locul mamelor îl ocupă adeseori fetele cele mari, $e strâng adică câteva fete la un loc, ia fiecare fată câte o ceapa, o scobeşte bine înăuntru, o umple cu sare până la jumătate; le faşază apoi pe prichiciul ferestrei, unde stau până a doua zi. Cepele, la ^umezeală, slobod mai puţină ori mai multă apă şi, cu cât o fată găseşte i multă apă în coaja de ceapă pe care a pus-o dânsa, cu atâta crede că are mai mult noroc.

Fetele din unele părţi ale Moldovei, voind a şti de vor avea bărbaţi beţivi ori nu, şi ce băutură anume vor bea, mai f ac încă următoarea vrajă: omul de gazdă, la care s-au adunat fetele, umple câteva ulcele cu diferite băuturi, precum: vin, rachiu şi altele, iar unele cu apă; apoi le duce afara | şi le lasă în tindă ori pe prispă. Fetele ies câte una şi aleg o ulcică, şi ce băutură găsesc aceea cred ele că vor bea-o bărbaţii lor. Iar fata care ia ulcica cu apă nu va avea bărbat beţiv.

Ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !
AbiaSuficientIndeajunsNemaipomenitExceptional ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...