Bradul – ca Planta medicinala

BRAD ARGINTIU SAU ALB.

Abies alba Fam. Abietacee.

Denumiri populare: brad alb, brad nemeş, baradău, bărădac, brădaică, bread, buhaci, cepi, haşcă, hăciugă, nemeş, pin alb, porod, sihlă.

Descriere- poate trăi până la 700 de ani.  Este un conifer veşnic verde. Rădăcina pivotantă profundă.

Tulpina dreaptă cilindrică, înaltă până la 50 m, grosime 1-2m. Scoarţa netedă în tinereţe, cenuşie, uneori ritidom solzos, conţine multe pungi cu răşină. Mai târziu formează ritidom cenuşiu, subţire, solzos. Lemn albicios, slab gălbui sau slab roşiatic cu nuanţe albăstrui-cenuşi, moale, uşor. Coroana deasă, compactă, cilindrică-piramidală, cu vârful ascuţit la tinereţe şi lăţită tabular la bătrâneţe. Ramurile verticilelor întinse orizontal. Crengile dinspre vârf sunt scurte şi depărtate de trunchi, numai cele de jos se apleacă spre pământ. La copacii tineri scoarţa este netedă, roşie brună. Lujeri cenuşii-verzui, scurt păroşi, poartă cicatrice netede, circulare, ale acelor.

Mugurii terminali au răşină la bază. Frunze aciculare, turtite, uninerve, la vârf obtuze sau emarginate, pe faţa superioară de un verde mai deschis, pe faţa inferioară cu 2 dungi albicioase, paralele corespunzător stomatelor. Sunt dispuse pectinat, pe două rânduri. Cad după 6-15 ani.

La molid conurile atârnă spre deosebire de ale bradului argintiu care sunt verticale.

Flori unisexuate; cele femele dispuse în conuri erecte, cilindrice de 10-20cm lungime brune-roşietice; cele bărbăteşti grupate în amenţi groşi, gălbui. Înfloreşte în mai-iunie.

Sămânţa gălbuie crescută cu o aripă rigidă, trunchiată galbenă roşiatică. Tegumentul conţine pungi de răşină cu terebentină frumos mirositoare. Fructifică în fiecare an sau la 2-3 ani.

În terapie se folosesc ramuri tinere, mugurii, frunzele, răşina şi conurile

Istoric- bradul şi molidul au furnizat din totdeauna lemn de construcţie. Grecia antică, folosea bradul şi molidul pentru catargele corăbiilor. Acest copac era închinat zeului mărilor Poseidon.

Stradivarius şi alţi lutieri au folosit lemnul pentru construcţia viorilor. Era considerat arborele vieţii simbolizând forţa matern/protectoare şi regeneratoare.

Carol cel Mare distruge sanctuarul din Eresburg după ocuparea cetăţii. Acolo se găsea coloana lui Irmin care nu era altceva decât un trunchi de brad. De acolo provine tradiţia armindenului. Pomul sau crengile verzi puse la porţile uşilor sau ferestrele caselor, la începutul lunii Mai. Armindenul şi sărbătorile care îl însoţesc anunţă primăvara, care aduce cu ea începutul unei noi vieţi.

Terebentina, obţinută din molid sau brad a fost cunoscută încă de Hipocrat, Pedanios Dioscorides şi alţi medici vestiţi ai antichităţii. Unele din aceste aplicaţii se mai păstrează şi astăzi. Medicina populară nu face nici o deosebire între molid şi brad.

În tradiţia populară: ca materie primă a avut largi întrebuinţări, apoi se folosea la tăbăcitul pieilor. În plus s-a folosit la multe ritualuri religioase.

În mod curent răşina s-a folosit, şi pentru lecuirea diferitelor boli. Se topea, se amesteca cu ceară, cu coada şoricelului pisat, etc. Iar alifia obţinută se punea pe o fâşie de pânză şi se legau cu ea bubele rele, copturile, zgaibă, etc.

În unele părţi se amesteca cu seu de vită, ceară, pânză de păianjen şi făină de grâu. Se mai amesteca cu ceară de albine, unt proaspăt, scrum de copită de cal şi coajă de lemn câinesc, plămădită în rachiu, apoi se fierbea până se obţinea o alifie cu care se ungeau bubele.

Răşina plămădită în rachiu de drojdie se lua dimineaţa, câte o lingură, pentru sperietură.

În medicina populară s-au folosit şi ramurile tinere de brad, la băi contra reumatismului.

Din cele cu frunze crude se făcea un ceai ori un sirop pentru tuse, dureri de piept, luat şi ca fortifiant pulmonar.

Ceaiul din conuri verzi se bea călduţ contra durerilor de stomac şi inimă.

Decoctul din muguri tineri se bea primăvara, contra scrofulelor, iar cel din cioturi de brad, din scânduri arse şi pisate, contra junghiurilor.

La Sălciua, legăturile cu decoctul scoarţei se punea la gât contra durerilor şi umflăturilor, iar compresele cu frunze fierte, contra durerilor de ficat. Decoctul din “cucuruz” de brad se ţinea călduţ în gură, ca să aline durerile de măsele.

Brazii tineri se foloseau la ritualuri de înmormântare la băieţii tineri şi de asemenea se foloseau şi se mai folosesc pentru împodobirea bradului de Crăciun.

Răşina se folosea în foarte multe afecţiuni renale în special sau faringite lucru care se mai practică şi astăzi, fiind confirmat efectul de numeroase studii ştiinţifice.

Compoziţie chimică: conurile de brad conţin acizi rezinici (alfa şi beta pimen), ulei volatil, rezine, principii amare mai ales în muguri, conuri şi în acele de brad.

Răşina conţine rezinetanoli, acizi rezinici, rezine, acizi aromatici, fenoli, etc. Scoarţa conţine tanin, răşină, substanţe minerale, etc. Se pot folosi: mugurii, scoarţa, acele, răşina. Cel mai bine este să se recolteze mugurii în lunile aprilie-mai.

Acţiune farmacologică : se folosesc atât mugurii, scoarţa cât şi cetina sau răşina. Are acţiune astringentă, cicatrizantă, eupeptică, diuretic, vitaminizant, antidiuretică, antinevrotic, antireumatic, antibiotică, stimulează secreţiile fiind folosit ca expectorant. Este un foarte puternic calmant al tusei, expectorant, dezinfectant şi bactericid. Calmează durerile, are efect răcoritor, revulsiv, cicatrizant, repermeabilizant vascular, vitaminizat, etc. Are efect revulsiv, activând circulaţia locală, combate spasmele şi balonările, este un bun tonic general şi calmant nervos. Are efect sudorific şi antipiretic.

Se foloseşte la următoarele afecţiuni: abcese, acnee, afecţiuni ginecologice, afecţiuni dermatologice, afecţiuni pulmonare sau respiratorii, afte bucale chiar cu ulceraţii, amigdalite, angio- colite, angio- dermite, anorexie, arsuri, astm bronşic, balonări, boli de rinichi, boli de nervi, boli pulmonare, bronşite acute şi cronice, calcinoză pulomonară, calculoză renală sau biliară, cervicite, circulaţia periferică deficitară, dezinfecţia aerului, dureri de inimă, dureri de muşchi şi articulaţii, contuzii, colite, debilitate, diaree, discopatii, dureri articulare, dureri de coloană, dureri reumatice, eczeme, edeme, enterocolite, faringite, faringo-amigdalită, fracturi, furuncule, gastroenterite, gripă, guturai, hemoroizi, infecţii ale pielii, infecţii urinare, inflamaţii renale, inflamaţia vezicii urinare, întărirea sistemului nervos, laringite acute sau cronice, litiaze biliare, mastopatie, nefrite, nevroze, nevralgii, parazitoze, parodontoză, paralizii, picioare umflate, pneumonie, poliartrită, psoriazis, purpure, răceli, răni ale colului uterin, răni anale, răni externe, răni purulente, reumatism, scurgeri vaginale, septicemie, slăbiciune corporală, spasme abdominale, stări nervoase, tulburarea permeabilităţii capilare, tuse, ulcere de gambă, ulceraţii cronice, vânătăi, varice.

Mod de folosire:

Mugurii: se culeg primăvara şi din ei se poate obţine un sirop folositor la foarte multe afecţiuni ale aparatului respirator şi nu numai, pentru că de fapt are acţiuni mult mai complexe refăcând circulaţia sângelui în întreg organismul. Se vor sfărâma mugurii şi se amestecă cu miere polifloră şi se lasă acoperiţi timp de 6 săptămâni. Se strecoară apoi lichidul obţinut şi se pune în sticluţe de mărimi mai mici. Se va putea lua câte o linguriţă de 3 ori pe zi.

-Muguri de brad mărunţiţi se pun în suc de ceapă roşie (sau suc de usturoi) cât să se acopere, apoi se pune tot atâta miere polifloră. Se lasă apoi timp de 15 zile la macerat, după care se strecoară şi se va consuma câte o linguriţă de 3 ori pe zi în boli pulmonare, de circulaţie, inimă, etc.

-2 linguri de muguri se pun în 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se poate îndulci cu miere. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Se indică în afecţiuni pulmonare, renale sau diuretic. Ajută şi la oprirea tusei.

-1kg de muguri mărunţiţi se pun la 1 litru de apă. Se fierb bine 20 minute. Se lasă apoi să se răcească. Se fierbe apoi din nou de 2 ori câte 2-3 minute şi de fiecare dată se lasă să se răcească. Se strecoară. Apoi se pune la fiecare litru de lichid obţinut 900g zahăr şi se fierbe până se formează siropul. Se pune apoi în sticluţe mai mici la rece şi se poate folosi apoi diluat cu apă de câte ori este nevoie.

-Muguri de brad se culeg în cantitate mai mare şi se acopere cu apă. Se fierb la foc mic până va scădea lichidul la jumătate. Se va lua câte o lingură de 3 ori pe zi.

-Se suge în fiecare zi de 3-4 ori câte o bucăţică de răşină de brad în afecţiuni amigdaliene, laringite, afte bucale, nefrite, etc. Se poate suge zilnic câte 20-30g până la vindecare.

-Băi cu ramuri sau muguri- se culeg o mână de muguri şi rămurele (vârfuri) care se vor pune în 3 litri de apă să fiarbă o perioadă de 3 ore, după care se strecoară direct în cadă. Aceste băi ajută foarte mult la refacerea circulaţiei deficitare sau contra diferitelor infecţii sau chiar în accidente cerebrale sau paralizii. Se poate adăuga în aceste cazuri şi cimbru.

Aceste băi sunt extrem de eficiente şi în cazul afecţiunilor renale sau ginecologice şi se pot face băi sau chiar spălături vaginale cu irigatorul.

-Băi pentru tratarea reumatismului şi altor dureri- se pune 1 kg de ramuri tinere şi se fierbe timp de 2 ore în 5 litri de apă, apoi se strecoară în cadă unde se stă 20-30 minute. Se poate face zilnic cel puţin 30 zile asemenea băi pentru vindecarea reumatismului.

Răşina se foloseşte la prepararea diferitelor alifii: o parte răşină de brad, cu 2 părţi ulei vegetal şi se mai poate adăuga 1\2 sau chiar mai multă ceară de albine. În cazul în care se doreşte se poate prepara cu mai multă ceară şi supozitoare sau ovule intra-vaginale. Se poate adăuga la acestea şi puţin propolis brut.

Răşină cu alcool, o parte răşină de brad şi 4 părţi alcool alimentar de 70°. Se lasă câteva zile agitând bine (4-5 zile). Se strecoară, apoi se pune in sticluţe de capacitate mai mică. Este foarte util în toate afecţiunile interne în care se poate lua câte 20 picături de 3 ori pe zi, diluat în 100 ml apă.

Aromoterapie. Se întrebuinţează exclusiv uleiul volatil extras din acele de molid şi brad, din vârfurile de crengi sau din conuri. Esenţa astfel obţinută acţionează blând, uşurează respiraţia, are proprietăţi tonifiante şi calmante. Se foloseşte esenţa care există la toate magazinele de profil. se taie cetină mărunt o mână şi se pune la 2 litri de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac băi la cadă pentru 15 minute zilnic.

Uleiul de brad alb.

Este unul dintre cele mai preţioase uleiuri de conifere. Tratează organele respiratorii, îmbunătăţeşte capacitatea de trecere a bronhiilor, le eliberează de lichid, puroi şi spută. Ajută în caz de dispnee, este util pentru bolnavii de astmă şi tonifică sistemul nervos. Îmbunătăţeşte vascularizarea ţesuturilor, întinereşte pielea, netezeşte ridurile. Reglează emoţiile (balsam pentru suflet), ajută la înlăturarea depresiilor psihice, tonifică, măreşte rezistenţa şi funcţiile vitale. Reglează meteosensibilitatea, diminuează oboseala, îmbunătăţeşte vederea, activează funcţiile sexuale şi metabolice.

Dacă se adaugă în cadă 7 picături de ulei de brad alb amestecat cu o linguriţă de lapte sau miere, sistemul nervos se relaxează, se relaxează şi muşchii, dispare suprasolicitarea, întinereşte tot organismul, somnul devine adânc şi liniştit. Este contraindicat persoanelor epileptice, cu spasme (convulsii) şi cu afecţiuni acute ale rinichilor.

Atenţie. Ca să se controleze calitatea uleiului amestecaţi 3-4 picături cu apă rece. Dacă picăturile rămân la suprafaţă şi apa nu-şi schimbă culoarea, uleiul este bun pentru tratamente. Dacă apa se colorează în alb (ca laptele) uleiul se foloseşte numai în cosmetică.

Modul de folosire pe afecţiuni.

Acnee- cu un tampon înmuiat în ulei de brad alb se tamponează coşurile înainte de culcare.

Afecţiuni dermatologice- se prepară un unguent dintr-o linguriţă de ulei de brad alb şi 2 linguri de orice untură (grăsime) topită şi se unge locul afectat de 2-3 ori pe zi timp de 3-4 săptămâni.

Amigdalită –de 4-5 ori pe zi se picură cu pipeta câte o picătură pe fiecare amigdală şi câte 1 picătură în nas. Apare senzaţia de arsură, lăcrimare, strănut, dar în 15-20 minute dispare.

Arsuri- se prepară un unguent dintr-o linguriţă de ulei de brad alb şi 2 linguri de orice untură (grăsime) topită şi se unge locul afectat de 2-3 ori pe zi timp de 3-4 săptămâni.

Astm bronşic (unele forme)- se folosesc inhalaţii, dacă persoana nu are alergie la aroma de brad. Atenţie la inhalatori- aparatul nu trebuie să conţină piese componente din gumă sau plastic, deoarece le dizolvă.

Bronşită acută şi cronică- se combină frecţii cu ulei de brad alb şi inhalaţii. În apă clocotită se adaugă 2 picături (nu mai mult) de ulei de brad şi se inhalează aburii timp de 5-7 minute.

Calcinoză pulmonară- de 3 ori pe zi se bea un amestec din 50 ml apă şi 2 picături de ulei de brad alb, sau se picură pe un cubuleţ de zahăr. În acelaşi timp se fricţionează pieptul cu ulei. Se bea 45 de zile, după o pauză de 10 zile se repetă. Uneori în timpul tratamentului dispare nisipul din rinichi şi vezica urinară.

Dezinfecţia aerului. În încăperi sau în interiorul unui autoturism se pune un şerveţel cu câteva picături de ulei de brad alb.

Dureri de inimă- se unge zona inimii cu 3-4 picături de ulei de brad. Durerea dispare foarte repede.

Dureri de muşchi şi articulaţii- se fricţionează locurile dureroase, după ce în prealabil se face o baie caldă, ca să se deschidă porii. Uleiul de brad alb se foloseşte curat sau în amestec cu untură topită. Este nevoie de 20-30 de proceduri.

Edeme – se prepară un unguent dintr-o linguriţă de ulei de brad alb şi 2 linguri de orice untură (grăsime) topită şi se unge locul afectat de 2-3 ori pe zi timp de 3-4 săptămâni.

Faringo-amigdalită- se sug 20- 30g de răşină pe zi, în mai multe porţii repartizate eventual înainte sau chiar şi după mesele principale.

Fractură –se fricţionează locurile dureroase, după ce în prealabil se face o baie caldă, ca să se deschidă porii. Uleiul de brad alb se foloseşte curat sau în amestec cu untură topită. Este nevoie de 20-30 de proceduri.

Gripă- de 5-6 ori pe i se fricţionează pieptul, spatele, braţele şi picioarele cu 4-5 picături de ulei de brad alb, amestecate cu oţet sau tinctură de ardei iute.

Întărirea sistemului nervos- se taie cetină mărunt o mână şi se pune la 2 litri de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac băi la cadă pentru 15 minute zilnic. De asemenea se pot umple perne cu cetină de brad şi se culcă pe ele.

Leucoree- 2 linguri de ace se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute apoi se strecoară. Se fac spălături vaginale zilnic, în cazurile mai grave chiar de 2 ori.

Mastopatie- zilnic se face masaj uşor a glandelor mamare cu ulei de brad alb curat, timp de 20 de zile. După o pauză de 10 zile procedura se repetă.

Picioare umflate- într-un vas cu apă caldă se adaugă un pahar de argilă, 3 linguri de sare şi 5 picături de ulei de brad alb. Procedura durează 25-30 minute.

Pneumonie- se combină frecţii cu ulei de brad alb şi inhalaţii. În apă clocotită se adaugă 2 picături (nu mai mult) de ulei de brad şi se inhalează aburii timp de 5-7 minute.

Poliartrită- se fricţionează locurile dureroase, după ce în prealabil se face o baie caldă, ca să se deschidă porii. Uleiul de brad alb se foloseşte curat sau în amestec cu untură topită. Este nevoie de 20-30 de proceduri.

Psoriazis – se prepară un unguent dintr-o linguriţă de ulei de brad alb şi 2 linguri de orice untură (grăsime) topită şi se unge locul afectat de 2-3 ori pe zi timp de 3-4 săptămâni.

Răni externe – se prepară un unguent dintr-o linguriţă de ulei de brad alb şi 2 linguri de orice untură (grăsime) topită şi se unge locul afectat de 2-3 ori pe zi timp de 3-4 săptămâni.

Reumatism- se taie cetină mărunt o mână şi se pune la 2 litri de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac băi la cadă pentru 15 minute zilnic.

Scurgeri vaginale-2 linguri de ace se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute apoi se strecoară. Se fac spălături vaginale zilnic, în cazurile mai grave chiar de 2 ori.

Septicemie- seminţele de brad se fierb, utilizându-se concomitent şi intern şi extern ca şi cataplasmă. La ceai se bea câte o cană la 3-5 ore. Cataplasmele însă se schimbă la fiecare 3 ore şi apoi se ţine toată noaptea. Se aplică calde. Pentru ceai intern se pune o linguriţă de seminţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi 15 minute şi se strecoară. Se poate folosi îndulcit cu miere după gust.

Tonifiere generală- se taie cetină mărunt o mână şi se pune la 2 litri de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac băi la cadă pentru 15 minute zilnic.

Tuse- înainte de culcare se picură în gât 3 picături de ulei de brad.

Varice– se taie cetină mărunt o mână şi se pune la 2 litri de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac băi la cadă pentru 15 minute zilnic.

 

Acum esti aici: Acasa » Bradul – ca Planta medicinala

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close