Retete de Ciorbe usoare si traditionale

CIORBĂ DE GÂSCĂ

In câmpiile arădene, gâscă e la mare preţ iar felul destul de sofisticat în care e gătită aminteşte de o anume medievalitate europeană, alchimistă şi obsedată de mirodenii,

  • l gâscă               • 2 morcovi             • 1 ţelină mică
  • 2 linguri pastă ardei                           • 1 varză mică    • 3 roşii răscoapte
  • l sfeclă roşie mică • 1 gulioară             • 1 lingură paprică
  • 3 foi de  dafin      • 1 ceaşcă lapte       • 1 pahar oţet
  • 2 linguri miere     • 2 linguri pastă roşii • 2 cepe
  • l ceaşcă smântână                            • leuştean • 200 g slănină afumată
  • sare, piper boabe, paprică iute — ce şi cât vă place

• Se pregăteşte gâscă, se taie bucăţi mici de-un blid cinstit, se pune la fiert în 3 litri de apă puţin sărată, cu ceva boabe de piper

• Se grijesc legumele şi zarzavaturile, se toacă din cuţit, se pun toate deoparte, să aştepte urmarea

  • Când gâscă a fiert 1 jumătate de oră, se ia cu polonicul grăsimea clocotită şi se aruncă peste legume, să le opărească
  • Completăm cu apă din când în când, dacă e nevoie — la sfârşit trebuie să rămână cam 2 litri de zeamă (e o ciorbă mai groasă)

• Slănina se taie bucăţele şi se pune la prăjit într-o cratiţă încăpătoare

 • Când şi-a lăsat untura, se adaugă la prăjit paprică, legumele şi zarzavaturile opărite, cu zeama lor, să se călească, amestecând mereu cam 1 sfert de oră

• Gâscă fierbe înainte, de vreo oră, aşa că se pun în ciorbă şi legumele şi zarzavaturile, plus lapte, foi de dafin, oţet, miere, pastă de ardei, pastă de roşii, să dea în clocote mai mult de 1 jumătate de oră

• Leuşteanul se toacă mărunt

• Smântână se apoşeşte cu un polonic-două de zeamă fierbinte
   • Se potriveşte zeama de        şi boia iute, se mai lasă două-trei clocote şi se dă deoparte

• Se adaugă smântână şi leuşteanul

Sfat culinar: Celor înfricoşaţi de aventuri periculoase şi colesterol nu le putem oferi această ciorbă cu lapte, oţet şi miere decât degresată şi cu iaurt acrişor în loc de smântână.

Dar tot îţi taie răsuflarea prăbuşirea în această ambrozie!

CIORBĂ ARDELENEASCĂ DE LOBODĂ

  • 500 g carne afumată            • 1 poală de lobodă
  • câţiva căţei de usturoi           • 1 lingură de făină

• 1 pahar lapte dulce              • 1 ceaşcă lapte acru

• 1 legătură mărar                 • 1 legătură pătrunjel  

• Se fierbe carnea

• Se grijeşte loboda, se taie fâşii
   • Se toacă verdeaţă şi usturoi



  • Se desface făina în lapte dulce şi se drege cu verdeaţă şi usturoi
  • Gând a fiert carnea se pune şi loboda în oală, să clocotească 10 minute
  • Se adaugă fierturii laptele cu ce-i în el şi se lasă să mai dea câteva clocote
       • Se înăcreşte cu lapte bătut şi se dă la masă, cu mămăligă

CIORBĂ DE SALATĂ VERDE

In Transilvania ciorba de salată verde se potriveşte cam de Sărbătoarea Maialului şi se complică cu mii de chestii neaşteptate (ca şi mâncarea de andive în „Taverne des Italiens”).

Asta înseamnă doar că rădăcina e subţire şi cam plată şi trebuie sprijinită,

• 1 kg salată verde              0,5 1 zer de la brânza de vaci

• 200 ml lapte prins              4 ouă

• 100 g slănină afumată        100 ml smântână

• 100 g cârnat afumat           căpăţână mică usturoi

  • l ceapă mică                     1 morcov
  • l linguriţă boia                    verdeaţă: mărar, leuştean, pătrunjel
  • 2 linguri untdelemn              25 g făină
  • sare

• Se spală bine salata, se taie mărunt „peştişori”

  • Se taie cârnatul cât mai mărunt
  • Se rade ceapa mare şi morcovul
  • Se pun toate la fiert pe foc mic în 2 1 apă clocotită
  • Se rade şi ceapa mică
  • Se rumeneşte făina într-o eratiţă, la foc mic, amestecând mereu

• Se ia de pe foc, se amestecă bine cu untdelemnul şi ceapa mică rasă, până devine un sos subţire

  • Se taie slănina feliuţe mici şi subţiri
  • Se pune la prăjit într-o tigăiţă
  • Când s-a rumenit peste tot se scoate într-o farfurioară
  • Se bat isteric 3 ouă
  • Se pun la prăjit în grăsimea de slănină — omleta trebuie rumenită bine pe ambele părţi

• Se taie omleta, întâi feliuţe şi apoi pătrăţele
   • Se pisează usturoiul, se freacă cu paprică

  • Dacă a fiert ciorba 45 minute se pun şi făina cu ceapa şi untdelemnul, şi slănina prăjită, şi omleta, şi paprică cu usturoi, amestecând de câteva ori, până se omogenizează
  • Ciorba mai fierbe un sfert de oră, timp în care se bate oul cu smântână, laptele acru şi zerul

• Se toacă verdeaţa

• Se drege ciorba cu ale laptelui, lăsând-o încă un pic pe foc, să nu se răcească — amestecând leneş — dar nici să clocotească iar nu-i bine

Se ia de pe foc la primul semn de fierbere, se adaugă verdeaţă, se potriveşte de sare

 

CIORBĂ DE FASOLE VERDE CA LA SĂLIŞTE

„Mie nu-mi suflă nimeni în ciorbă” zic cu ţâfnă proştii şi fudulii, dar la Sălişte nici nu-i nevoie de aşa vorbă, că nici nu-i ciorba aşa fierbinte şi nici pârţagul ca la alţii, mai din sud.





  • 500 g fasole verde          • 1 ceapă
  • l litru borş                      • sare, după gust
  • 5 ouă                            • 5 felii de pâine
  • l legătură pătrunjel verde • 1 lingură de unt + încă 1 pentru prăjit
  • Fasolea se pune la fiert, tăiată bucăţi, cu ceapă şi unt, în apă puţină
  • Borşul se fierbe separat
  • Ouăle se fierb răscoapte
  • Pâinea se prăjeşte în unt
  • Verdeaţa se toacă
  • Se curăţă ouăle, se taie mărunţel

• Seasaza pâinea în castron, peste ea ouăle şi verdeaţa

Când ciorba a fiert, se adaugă borşul, se potriveşte de sare şi se varsă peste ce e în castron

CIORBĂ DE FASOLE BOABE

Dacă mirosul ciorbei de „păsulă” ajunge la Managua tocmai din Jucu de Jos este pentru că e o lucrare barocă acrită cu oţet de mere şi aromată cu afumătură şi tarhon.

„Sudiştii , valahii adică, preferă, nu vă spun nimic nou, pătrunjelul şi leuşteanul, acresc cu aguridă, borş, potroacă. Influenţaţi de marii grădinari din sud, se omoară mai puţin după gătelile complicate,atât de dragi ardelenilor, după carnea afumată, prea scumpă şi greu de gătit, şi preferă verdeţurile simple, mai ales că au la îndemână grădina, plină din mai până-n octombrie.

La murături, în schimb, este invers: ardelenii pun, simplu şi monocord, gogoşari, castraveciori şi prune în oţet (şi doar varză în saramură pentru sarmale) iar oltenii, moldovenii şi muntenii, care preţuiesc botanica cum se cuvine, aşază în butoi o simfonie întreagă, şi pepeni, şi gogonele, şi varză roşie, şi morcovi sau ţelină, şi fasole verde, şi conopidă, toate parfumate cu ierburi de care n-a auzit nimerii. Clime diferite, concepţii diferite, culturi diferite.

In Ardealul marilor cirezi, cea mai bună pătlăgică-! slana şi singura legumă-n care crede oşanul e porcul!



De unde să ştie el, badea Vicenţiu, ce-s bârnele, haţmaţuchi, sparanghelul sau andivele

Cum să preţuiască ei verdeţurile, când iarna începe în septembrie şi se termină în mai !

Dar şi unii şi alţii sunt de acord cu un singur lucru: există o excepţie, o perlă şi carnală şi vegetală, performanţă unică, absolută, ce transcede diferenţele şi culturile: ciorba de fasole! Cea adevărată, de Transilvania!

750 g fasole boabe       1,500 kg ciolan afumat porc cărnos

100 g morcov              2 cepe (roşii, de Turda sau Făgăraş)

50 g păstârnac             50 g ţelină

500 g roşii răscoapte                      200 ml bulion roşii cât de gros
  20 boabe piper                   100 ml oţet de mere (sau de vin)

l lingură zahăr              tarhon, 3 rămurele cimbru

sare (la sfârşit, în funcţie de cât e sărat ciolanul)
   1 linguriţă boia (paprică, că tot suntem în Ardeal)

Seara:

• Se pune fasolea în multă apă să se umfle şi să se înmoaie

Dimineaţa:

• Se pun la fiert fasolea şi ciolanul, piperul într-o oală mare, în cea 4 1 apă rece



• Se taie cepele, se rad morcovii, se taie păstârnacul, ţelină, roşiile mărunt

*  Se spumuieşte, mai ales că, prin fierbere, se desprind părţi din pieliţe de pe boabe, ceea ce uşurează mâncarea şi digestia

*  După 1 oră de fiert molcom, acoperit, se adaugă ceapa, zarzavatul şi roşiile, ramurile de cimbru, paprică şi oţetul

*  Se toacă tarhonul

Dacă zeama mai fierbe încă 1 oră, toată chestia devine miracol
   • A şi scăzut vreo 2 litri — mai mult nu-i bine

• Se scoate ciolanul şi cimbrul

• Se adaugă bulionul, să mai fiarbă 12 minute

* Se dezosează ciolanul, se taie carnea în bucăţi civilizate, care încap în polonic, în farfurie şi în gură

* Se termină ciorba în triumf, înapoindu-i carnea şi presărând tarhonul

• Se oferă lângă farfurioare cu ceapă roşie tăiată felii şi stropită cu oţet de mere

Ciorba e pentru români ce e brânza pentru francezi, oaia pentru mongoli,
Colt-ul pentru americani şi femeia gonflabilă pentru flota italiană.

Poţi să-i dai orice mioriticului: până nu înmoaie lingura în zeama lui fierbinte, groasă şi acră, nu simte că trăieşte.

Sevele vieţii româneşti trec prin ciorbă  De ce nu !

Share dacă ți-a plăcut !

Shares

Acum esti aici: Acasa » Retete de Ciorbe usoare si traditionale

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close