Category Archives: Retete culinare Vita, vitel

Retete culinare Vita, vitel

Retete de Fripturi de Vitel traditional Romanesti

Antricot de vitel in staniol

Timp de preparare: 30 min Ingrediente:

Pentru 4 persoane:4 antricoate de vitel cu os, ulei, sare, piper, condimente pentru friptura de vitel, folie de aluminiu

Mod de preparare:

Se spala antricoatele. Se ung cu Citeste mai mult

Reteta Muschi la tava

Reteta  Muschi la tava

 

Ingrediente:

1 muschi de vita, 1 lingura ulei sau margarina, 1 capatina usturoi,
cimbru, piper

Mod de preparare:

Muschiul bine curatat de pielite se impaneaza cu usturoi, se leaga cu
sfoara curata pentru a putea fi taiat Citeste mai mult

Reteta Friptură de viţel cu mere

Reteta  Friptură de viţel sau muşchi de vacă cu mere

300—400 g carne de viţel tînar (capac, pulpă, muşchi) sau muşchi de vaca, 1 kg mere de toamnă, 100 ml untdelemn, 1/2 linguriţă sare, piper.
  Merele, spălate şi necurăţate de coajă, se taie în formă de sferturi mici l{3 cm grosime), se pun într-o cratiţă de 2l. Carnea se taie în felii de cea 1 1/2 cm grosime care, apoi, se aşază unele lîngă altele, peste mere, se ung bine cu untdelemn sau unt topit şi se presară cu un vîrf de cuţit cu piper. Cratiţă se introduce în cuptorul bine în fierb in tat şi se lasă 20—30 minute pînă se rumenesc puţin bucăţile de carne.   Se scoate apoi cratiţă din cuptor şi se sărează puţin carnea deasupra; se ţine cratiţă înclinată şi, cu o lingură, se ia sos cu care se stropeşte bine carnea şi merele (nu trebuie să se amestece deloc în mere, ca să nu se deformeze). După aceea, bucăţile de carne se întorc pe partea cealaltă şi se stropesc la fel cu sos. Focul se reduce la mijlociu, întoreînd carnea tot la 15 minute şi stropind cu sosul din cratiţă atît carnea cît şi merele, pînă cînd carnea se moaie suficient (cea o oră) şi se rumeneşte frumos, datorită sucului din fructe.   Merele vor lăsa apa suficientă, cînd se coc, aşa că se adaugă 1—2 linguri cu apă numai dacă aceasta scade complet ca să nu se ardă sosul (nu trebuie să fiarbă în apă). Friptura se serveşte cu merele, ca garnitură; se poate asocia şi cu piure de cartofi. Friptura se poate pregăti, la fel, cu gutui bine coapte, cu pere, caise, piersici mai tari, cărora li se scot sîm burii, sau cu prune de toamnă cu coaja mai groasă, care se lasă cu sîmburi. Dacă fructele sînt acre, se presară cu o linguriţă cu vîrf de zahăr, înainte de a se aşeza carnea. Cu fructe prea zemoase, cum sînt merele sau prunele etc. de vară, nu este recomandabil să ser facă friptură, deoarece acestea lasă multă zeamă şi se terciuesc.

Reteta pentru carne de porc, vită, viţel sau miel la grătar

Reteta  Carne de porc, vită, viţel sau miel la grătar   De la porc se întrebuinţează pentru grătar tot muşchiul de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, pînă sus la ceafă; este carnea cea mai fragedă, cu musculatura cea mai moale. Carnea se taie în felii de 2—3 cm grosime cu sau fără vertebra (coasta) de care este prinsă. Se lasă feliile aşa groase, nu se bat cu ciocanul; se trec prin untdelemn (pus pe o farfurie) sau se ung cu o pensulă, mai ales cele care nu au grăsime între fibrele de carne, se aşază nesărate pe grătarul încins şi se frig după îndrumările date la „Fripturi la grătar”. Friptura se serveşte pe măsură ce este gata, cu bucăţele de unt şi felii de lămîie sau cu mujdei de usturoi; nu se aşteaptă pînă cînd se frig toate bucăţile, deoarece îşi pierd savoarea şi aroma.   Muşchiuleţii de porc se taie, pe grosime, în felii de 3—4 cm grosime care se apasă, apoi, cu pumnul ca să se niveleze, se trec prin untdelemn şi se aşază pe grătar, unde se lasă pînă cînd se rumenesc pe ambele părţi, cea 15 minute. De la vacă şi viţel, de asemenea, se întrebuinţează pentru grătar muşchii din ambele părţi ale coloanei vertebrale care, apoi, se taie în felii de 2—3 cm grosime, împreună cu vertebra respectivă. Partea cu coaste formează antri-coatele, iar partea fără coaste, vrâbioarele, care se vor tăia în felii de 2—3 cm grosime. Este mai indicat să fie tranşate de către măcelar atît cotletele de porc, cît şi antricoatele sau vrăbioarele de vită, deoarece osul este mai greu de tăiat; carnea se frige împreuna cu osul, pentru a-şi menţine mai bine forma (să nu se strîngă).   Muşchii de bovine tinere sau mature care se află în regiunea rinichilor, lîngă coloana vertebrala, de asemenea, sînt foarte adecvaţi pentru grătar. Din muşchiul de vită se prepară biftecul. Carnea se taie transversal, pe fibre, în felii de 5—6 cm grosime care, apoi, se presează puţin cu pumnul, ca să se niveleze şi să rămînă ele cea 3 cm grosime. Feliile se trec bine prin untdelemn, se aşază pe grătarul încins, nesărate, se frig cîte 5—6 minute pe fiecare parte, dacă muşchiul este proaspăt, pentru ca mijlocul să rămînă mai puţin fript. Se pot frige chiar şi mai puţin timp, dacă se doreşte ca mijlocul sa fie în sînge. Se servesc cu bucăţele de unt, trecute prin pătrunjel tocat şi cu felii de lamîie. De la miel tînăr de 3—5 kg, se pretează pentru grătar partea mai cărnoasă, fără prea multe pieliţe. Se taie în bucăţi de mărime potrivită, nu mai groase de 2—3 cm, se trec prin untdelemn, se aşază pe grătarul încins şi se rumenesc pe ambele părţi. Se servesc, cum s-a arătat la „Fripturi la grătar”.