Retete de mancare de Post

SUPĂ DE ROŞII

• 1 pahar orez      • 1 ceapă

* pătrunjel, busuioc              • sare, piper, pe gustul meseanului

*  l morcov           • 1 kg roşii răscoapte, să dea zeamă

*  Se taie roşiile cubuleţe

*  Se rad ceapa şi morcovul

• Se pun la fiert toate, orez, roşii, ceapă, morcov, sare, piper, în 2 litri apă

*  Se toacă verdeaţa

*  După 1 jumătate de oră se ia de pe foc, se presară verdeaţă

In vipia verii de Bărăgan, supa asta iese din frigider ca o salvare, că altceva decât glaciaţiune fulgerătoare şi interioară nu-ţi trebuie, dacă eşti fleaşcă, singur, în post şi pe asfalt.

ARDEI UMPLUŢI DE POST

Pot fi umpluţi cu orice, cartofi, fasole, ciuperci, vinete, varză etc. — dar de obicei se foloseşte orezul, că aşa ne-am obişnuit,

*  8 ardei graşi mari       • 3 cepe

*  1 căpăţână usturoi      • 1 kg roşii

*  1 ceaşcă orez            * 2 ceşti supă de legume

•   verdeaţa: pătrunjel, mărar             • sare, piper, zahăr, după gust

• l pahar untdelemn + 2 linguri pentru sos

• Se toacă ceapa, se căleşte în ulei încins, se stinge cu supa de legume

• Se adaugă orez, usturoi, piper, sare, zahăr, 0,5 kg roşii
   * Se lasă să undească, acoperit pe foc mic, până se umflă orezul

• Se pregătesc ardeii de umplut — se scot cotoarele, se spală de seminţe

* Se umplu ardeii cu orez, se căpăcesc cu felii de roşii



• Se unge o cratiţă cu ulei, se         ardeii cu gura în sus, se căptuşesc cu roşii, se pune puţină apă, se dau la cuptor molcomit 20 de minute

• Se presară verdeaţă

Pe la mănăstiri argeşene şi olteneşti, înainte de Sfânta Mărie, maicile meştere şi răbdătoare fac o iahnîe de fasole boabe scăzută tare sau o prăjeală de cartofi cu roşii şi ceapă. Mai        şi nişte varză cu piper ori toacă nişte vinete cu roşii şi usturoi şi cu d’astea umplu dumnealor ardeii. Apoi alătură o rece şi mustoasă de uiţi că-i post şi mănânci de te saturi, Doamne păzeşte, şi ţi-e ruşine, da-i prea târziu şi nici nu e prima dată,

Se spune că sub Soc locuieşte un duh vrăjmaş care păzeşte comorile îngropate sub el, nelăsând pe nimeni să se apropie de ele. Dacă se încumetă însă cineva să se apropie, este maltratat, i se sucesc picioarele, îi sunt strâmbate fălcile. Locul din jurul Socului „nu este curat”. Această credinţă este valabilă mai ales pentru Socul care creşte în locuri părăsite, unde se aruncă fel de fel de necurăţenii. De asemenea nu este bine să se culce cineva sub un Soc, căci îl pândesc nenorocirile.

BORŞ DE LEURDĂ

• 2 cartofi             • 1 litru borş            • 1 legătură ceapă verde
  • sare, piper, leuştean            * 1 ou     • 1 pahar smântână

  • l farfurie de foi de leurdă proaspete (leurda e un fel de usturoi sălbatic)
  • Se curăţă cartofii, se taie cubuleţe, se pun la fiert în 2 litri apă cu sare — 10 minute
  • Se pune separat borşul la fiert
  • Se toacă ceapa
  • Se taie fideluţă leurda

• Se bate oul cu smântână

• Se pun peste cartofi leurda, ceapa, se mai lasă pe foc, acoperit, un sfert de oră

  • Se adaugă borşul — câteva clocote
  • Se toacă leuşteanul
  • Se sărează, piperează, se presară leuştean

• Se drege cu smântână şi ou (dacă e post, luaţi-vă gândul!)

In Prahova, Argeş, Vâlcea am întâlnit des buruiana asta. Ciorba corespunzătoare se simte (trăzneşte!) de la poarta mănăstirii iar vântul îi poartă mîroasele subtile pe o suprafaţă restrânsă numai la careul Sankt-Petersburg, Paris, Gibraltar şi Ulan-Bator,

PRAZ CU MĂSLINE

Arhicunoscută în toată Valahia (deşi rimează olteneşte), la Turnu-Severin, mâncarea de post vărătec se face dimpreună cu un pilaf sârbesc, din cel cu toate legumele şi zarzavaturile lunii tocate.

  • 3 tulpini groase de praz          * 1 pahar untdelemn
  • 3 roşii                                 • 1 ceapă

* 3-4 căfei de usturoi              * 1 legătură mărar

• 100 g măsline negre, zbârcite                      * sare, piper, boia (după gusturi)

• 1 lingură zeamă de lămâie (că merge cu măsline) sau 1 păhărel de vin alb

* Ceapa, roşiile şi usturoiul se toacă mărunt
   • Ceapa se rumeneşte în ulei, la foc mic

  • Când e aurie se adaugă roşiile, usturoiul, paprică, piper
  • Se taie prazul îmbucături
  • După 5 minute de clocote modeste se pune Ia rumenit şi prazul, se stinge cu o ceaşcă de apă, se lasă să molcomească 1 juma’ de minut
  • Se scot sâmburii (deşi nu e neapărat nevoie) din măsline
  • Dacă a trecut jumătate de oră, se pun şi măslinele la fiert, 5-10 minute, să se cunoască cu mâncarea, împreună cu zeama de lămâie (sau păhăruţul de vin)
  • Se toacă mărarul
  • Când e gata se potriveşte de sare şi se presară mărar

Dacă aş fi pus vreo două trei bucăţi de carne de viţel sau un pui încă de la început, cu ceapa împreună la prăjit, fiertura ar fi fost straşnică şi ar fi semănat a mâncare. Dar şi aşa e bună, rece, ca o marinată ce este, cu un Muscat dulce şi înmiresmat de Corcova alături, să îndrepte şi să stingă ce-a ars acreala (deşi eu zic că mai degrabă să sublinieze).

 

DOVLECEI UMPLUŢI CU VINETE

(Sau cu orice altceva, numai să fie uşor acid: ciuperci marinate, fasole cu usturoi etc )

• 1 kg dovlecei         • 500 salată de vinete

• Dovleceii tineri se fierb zece minute, apoi se lasă să se răcească « Se taie bucăţi groase (5-6 cm) şi se scobesc





• Se umplu cu salată de vinete şi se garnisesc cu felii de roşii — iată o intrare drăguţă, tricoloră şi gustoasă

Taină: Dovleceii fierţi n-au nici un Dumnezeu, aşa că adăugaţi în salata de vinete un pic de piper, câţiva căţei de usturoi terciuiţi şi o linguriţă de oţet în plus, că aşa fac mehedinţenii şi nu fac rău.

PRAZ PRĂJIT

  • 2 tulpini groase de praz                     • 2 linguri untdelemn
  • sare, piper, paprică, după poftă         • 1 lingură pătrunjel verde tocat

* Se taie prazul rondele groase de două degete

  • Se presară cu sare, piper, boia
  • Se pun la prăjit în ulei încins pe ambele părţi în vas acoperit până se rumenesc
  • Se pun în farfurie (lângă un copan de pui fript, dacă e vreme de dulce) şi se presară cu pătrunjel

Se pot prăji şi ceva şniţelaşc de praz, ca la Calafat, tăind rondelele mai subţiri şi tăvălindu-se într-un ou amestecat cu o lingură făină. Dar atunci trebuie cam un pahar de ulei şi vreo douăzeci de căni de Roşioară, c-am ieşit în sfârşit din post şi se cade bucurie mare.

PĂPUŞI DE DRAGAVEI

Mâncare oltenească, ciudată, neaşteptată, elementară. Are totodată ceva ritual, neliniştitor, poartă un mesaj din străvechime,

  • 2 ardei iuţi                          • oţet de prune, sare       * 2 linguri de ulei
  • 3 mănunchiuri groase „ca pe mână” de ştevie tânără

• Se grijesc frunzele de ştevie



• Se leagă „păpuşi”, se ung cu ulei, se pun la grătar

* Când s-au „fript” se curăţă de sfori şi se pun într-o strachină cu ardei iute tocat

* Se toarnă peste păpuşi ulei şi zeama fierbinte şi sărată de oţet cu apă
   • Se mănâncă cu mămăligă

Jocul Căluşarilor e un ceremonial străvechi de mare spectacol, în care Căluşul, zeul cabalin şi protector al cailor şi al verii, petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin, ceata căluşarilor, în săptămâna —Rusaliilor-sau a Căluşului. Jocul cuprinde practici şi formule magice, dansuri extaziante şi acte rituale executate de o ceată masculină strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Căluşari de rând.

Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi, legaţi prin jurământ de credinţă şi complicate rituri de consacrare sunt obţinute prin executarea, până la epuizare fizică şi psihică, a dansurilor sacre după melodii de joc cântate de lăutari (care nu fac parte din ceată).

Astfel, dansurile căluşăreşti au acelaşi efect ca beţiile rituale de la Anul Nou, îngropatul Crăciunului, lordănitul Femeilor şi Măcinici.

Jocul poartă cu sine funcţii şi expresii diferite ca vechime: —petrecerea zeului cabalin substituit de o mască purtată de Mut, de o efigie (Steagul Căluşului), un totem (Cioclul Căluşului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;

–  transferul magic al fertilităţii divine prin vrăjirea, în timpul jocului, a bolovanului de sare (dat apoi vitelor pentru prăsire şi înmulţire) şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor;

–  grăbirea căsătoriei şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor în hora căluşarilor şi prin atingerea phalusului purtat de Mut;

–  vindecarea persoanelor „luate din Rusalii1‘, „luate din Căluş” prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut sparta cu băţul de Mut sau Vătaf, de la puiul de găină sacrificat violent sau de la căluşarul supus unei morţi rituale, la omul bolnav;

–  jucărea copiilor purtaţi în braţe în hora Căluşului sau săritul lor, întinşi pe pământ, de către căluşarii iluminaţi de viziuni pentru alungarea bolilor, în special a „frigurilor”:

–  alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe, săbii din lemn, arcuri cu săgeţi), prin scenetele războinice, prin plantele vrăjite (Pelin, Usturoi), prin impetuozitatea dansurilor căluşăreşti care imită, uneori, mersul la trap sau în galop al cailor, prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălăi şi clopoţei şi altele.

(după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an”)

CHISĂLIŢĂ

  • l kg prune      • 200 g zahăr (sau fără)
  • Prunele se grijesc, se scot sâmburii şi se pun cu sau fără zahăr într-o oliţă, la foc mic
  • Când s-au muiat şi au şi dat în câteva clocote, se oferă ca ciorbă, cu mămăligă, că aşa e în Oltenia

Deşi lucrare simplă, chisălifa e deosebit de importantă în bucătăria oltenească de post, care recita cândva, săptămâni întregi de vară-toamnă, numai meniul simplificat storceală de prune.

Mai mult, oltenii mai strâmtarăţi (ce eufemism!) nici nu le mai fierbeau ci lăsau prunele să se oţetească şi mâncau acreala aceea, extrem de sănătoasă de altfel, cu mămăligă, în loc de orice altă mâncare.

In Oltenia şi Muntenia, adesea, pentru sănătatea şi prosperitatea familiei, postul obişnuit din zilele de miercuri şi vineri devenea post negru.



(după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an”)

MÂNCĂRICĂ DE BOB

• 500 g păstăi verzi de bob                 • 1 ceapă

  • l morcov                       * 500 g roşii răscoapte
  • 3 linguri untdelemn          * sare, piper
       • 1 legătură groasă de mărar verde
  • l pahar smântână (numai dacă e vremea în-fruptării)
  • Se pun păstăile de bob la fiert

* Se toacă ceapa, morcovul• roşiile, mărarul

•  Se înmoaie în untdelemn încins ceapa, morcovul şi roşiile

  • Se lasă să scadă apa la fiert până bobul s-a muiat şi mai că nu mai e zeamă
  • Se adaugă uleiul cu ce-i în el

• Se lasă să dea ceva clocote, să se împace şi împreuneze
  * Se sărează, piperează

• Se freacă smântână cu mărarul, se toarnă peste mâncare, se amestecă de-un clocot şi un pic

Asta e arheologie, nu mâncare, şi cine-a mai văzut bob altundeva decât în Gorj, să spună, să nu ţină pentru el (şi aşa am probleme cu Mihai Oroveanu, care-i pricinos, Şi fanariotofil (ozof) şi nu crede când îi spun că asta-i carte de bucate vii, şi nu cum ar vrea el, muzeu de pilafuri şi sarailii d’ale Ghiculeştilor şi Mavrocordaţilor),

 

ZEAMĂ DE MEI

• 1 ceaşcă de mei    * 1 litru supă de legume
  * 1 pumn de salvie         • 1 ceapă

• 1 lingură ulei         • sare, piper, boia, cât e cheful

• 1 linguriţă chimen                   • pătrunjel

• 3 linguri smântână (dacă e post, fără!)

• Se pune supa la fiert cu meiul şi încă o ceaşcă de apă

  • Se toacă ceapa şi salvia
      * Se căleşte ceapa în ulei încins
  • Se adaugă la supă salvia, ceapa, chimenul, sare, piper, boia
      * Se toacă pătrunjelul

• După 1 jumătate de oră se ia de pe foc, se drege cu smântână desfăcută în puţină zeamă şi se presară pătrunjel

„Zupă” de Ardeal, rătăcită prin blidele unui sat uitat între măguri, unde încă se mai cultivă meiul, ca o relicvă. Am mâncat o fiertură deasă şi arhaică, am dormit în fân, adânc, mă simţeam cu trei sute de ani mai tânăr.

Share dacă ți-a plăcut !

Shares

Acum esti aici: Acasa » Retete de mancare de Post

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close