ICRE
• 100 g icre crap • 100 g icre ştiucă
• 1 ceapă •10 măsline negre (facultativ)
• 2 linguriţe zeamă lămâie • 2-4 linguri ulei (de măsline!)
Seara:
Icrele de ştiucă se curăţă de pieliţe, se spală bine, să se desăreze, şi se pun la scurs într-un tifon o noapte, să se usuce perfect
Dimineaţa:
• Icrele de crap, curăţate de pieliţe, se freacă cu zeama dintr-un sfert de lămâie (mică-mare, după gust şi obicei)
- Se freacă icrele de crap, adăugând uleiul, puţin câte puţin până se-ncheagă; se dau la rece, să se odihnească
- Se toacă ceapa, mărunt (ceapă mică, mare, tot după gust)
- Se amestecă icrele de crap cu cele de ştiucă, ceapa şi restul de zeamă de lămâie
- Se ornează cu jumătăţi de măslină neagră
E un fel al Deltei de a mânca icre şi nu ulei frecat cu icre. Icrele de crap dau corpul viguros al maionezei, iar cele de ştiucă gustul şi frumuseţea deopotrivă.
- 100 g ulei • 1 ceapă
- l lămâie (sare de lămâie) • 200 g icre crap (tarama) sau ştiucă
• Jumătate sau mai mult din icre se curăţă de pieliţe şi se desărează (adică se lasă cinci minute în apă călduţă, apoi se spală în apă rece şi se pun într-un tifon, o noapte, să se scurgă şi usuce)
- Restul de icre sărate se freacă cu un vârf de cuţit de lămâie
- Se toarnă uleiul, pu^n câte puţin, se freacă („un nebun să le bată şi un zgârcit să picure uleiul” — ne-nvaţă marele Voiculescu)
- Se toacă ceapa
- Se adaugă icrele desărate şi ceapa şi se freacă până se leagă iar
- 200 g icre crap sau ştiucă • 200 g untdelemn
- 50 g miez pâine albă • 1 ceapă
- l jumătate lămâie
• Se înmoaie în apă 1 miez de franzelă, se stoarce, se freacă cu puţin untdelemn
• Se amestecă cu icrele şi zeama de lămâie
• Se bat icrele, turnând câte puţin ulei
Se oferă ornate cu feliuţe de măsline,
